Ascultă Radio România Reșița Live

OSCAR2024: Filmul „Oppenheimer”, marele câștigător

„Oppenheimer”, drama de trei ore despre fabricarea primei bombe atomice, în regia lui Christopher Nolan, a confirmat statutul de mare favorita câstigând 7 premii Oscar, printre care si cel pentru cel mai bun film, în cadrul celei de-a 96-a gale a premiilor Oscar, desfasurata duminica seara la Hollywood, transmite Reuters.

OSCAR2024: Filmul „Oppenheimer”, marele câștigător
Foto: HOLLYWOOD, CALIFORNIA - MARCH 10: (L-R) Robert Downey Jr., winner of the Best Actor in a Supporting Role award for “Oppenheimer”, Da'Vine Joy Randolph, winner of the Best Supporting Actress award for “The Holdovers”, Emma Stone, winner of the Best Actress in a Leading Role award for “Poor Things”, and Cillian Murphy, winner of the Best Actor in a Leading Role award for “Oppenheimer”, pose in the press room during the 96th Annual Academy Awards at Ovation Hollywood on March 10, 2024 in Holl

Articol editat de Valentina Adam, 11 martie 2024, 07:44 / actualizat: 11 martie 2024, 11:37

Actorul irlandez Cillian Murphy a câstigat premiul pentru cea mai buna interpretare masculina în rolul fizicianului J. Robert Oppenheimer, considerat parintele bombei atomice. Regizorul filmului „Oppenheimer”, Christopher Nolan, a câstigat premiul pentru regie.

„Am facut un film despre un om care a creat bomba atomica si, de bine sau de rau, traim în lumea lui Oppenheimer. Asa ca as dori sa dedic acest premiu celor care lupta pentru pace din întreaga lume”, a declarat Cillian Murphy dupa ce a primit trofeul.

O drama de 3 ore despre stiinta, politica si responsabilitate morala, „Oppenheimer” s-a dovedit a fi si un neasteptat succes de casa, adunând încasari de 953,8 milioane de dolari dar si laudele criticilor.

„Oppenheimer” este primul film în regia lui Christopher Nolan care se impune la categoria cel mai bun film, categoria regina a Oscarurilor. Nolan este cunoscut pentru productii precum trilogia „The Dark Knight”, „Inception” sau „Memento”. În discursul sau de acceptare a premiului Nolan a remarcat ca industria filmului este veche de mai bine de un secol si înca evolueaza. „Sa stiu ca pentru voi si eu sunt o parte însemnata a acestei lumi înseamna totul pentru mine” a spus el.

Emma Stone a primit Oscarul pentru cea mai buna interpretare feminina cu rolul unei femei înviate din morti în comedia neagra „Poor Things”. Acesta este cel de-al doilea premiu Oscar din cariera actritei, care a câstigat si în 2016 cu rolul din musicalul „La La Land”. „Ma simt cu adevarat coplesita”, a spus ea când a primit premiul.

Cursa pentru cea mai buna actrita a fost considerata foarte strânsa, actrita Lily Gladstone fiind la rândul ei nominalizata pentru rolul din „Killers of the Flower Moon”. Daca ar fi câstigaţ Gladstone ar fi devenit prima actrita amerindiana laureata a Oscarului.

La categoriile pentru roluri secundare, premiul Oscar a fost cucerit de Robert Downey Jr. („Oppenheimer”) si de Da’Vine Joy Randolph („The Holdovers”), ambii actori aflati la primul Oscar din cariera.

Downey, care a mai fost nominalizat la Oscar în 1993, înainte de prabusirea carierei sale din cauza consumului de droguri, a câstigat premiul pentru interpretarea lui Lewis Strausş inamicul lui J. Robert Oppenheimer. „As vrea sa multumesc teribilei mele copilarii si Academiei, în aceasta ordine”, a glumit Downey, dupa care si-a salutat sotia, Susan, despre care a marturisit ca l-a gasit „ca pe un animal de companie abandonat” si „l-a iubit pâna l-a trezit din nou la viata”.

Da’Vine Joy Randolph a câstigat premiul Oscar pentru rol secundar cu interpretarea unei mame îndurerate care lucreaza într-o cantina, în comedia „The Holdovers”, a carei actiune este plasata într-un internat din New England. „Atât de mult timp mi-am dorit mereu sa fiu diferita, iar acum înteleg ca trebuie sa fiu doar eu însami. Va multumesc pentru ca m-ati vazut”, a declarat ea când a acceptat statueta.

Câstigatorii au fost alesi prin vot de cei aproximativ 10.500 de membri ai Academiei Americane de Film.

Dupa ce anul 2023 a fost marcat de grevele actorilor si scenaristilor, premiile Oscar au oferit Hollywoodului sansa de a celebra doua succese mondiale. „Oppenheimer” si aventura feminista a papusii „Barbie”, o alta pelicula nominalizata la categoria cel mai bun film, au adus încasari combinate de 2,4 miliarde de dolari, într-o batalie estivala la box-office supranumita „Barbenheimer”.

„Barbie” a parasit cursa pentru Oscar învinsa, dar având totusi un Oscar drept premiu de consolare. Billie Eilish si Finneas O’Connell au câstigat premiul pentru cântec original cu balada „What Was I Made For?”. Billie Eilish a interpretat de altfel aceasta piesa pe scena galei Oscar.

Interpretul lui Ken din „Barbie”, Ryan Gosling, si-a facut aparitia îmbracat cu un costum roz aprinş manusi si palarie de cowboy pentru a interpreta balada rock „I’m Just Ken”, înconjurat de dansatori îmbracati în negru.

Printre momentele importante ale ceremoniei s-a numarat si apelul la pace în Fâsia Gaza lansat de regizorul dramei despre Holocaust „The Zone of Interest”, Jonathan Glazer. „Toate alegerile noastre au fost facute pentru a reflecta si a confrunta ceea ce se întâmpla în prezenţ si nu pentru a spune uite de ce erau în stare atunci. Mai bine ne uitam la ceea ce se întâmpla acum. Filmul nostru arata unde poate duce dezumanizarea”, a sustinut Glazer în discursul prin care a acceptat premiul Oscar pentru cel mai bun film international.

O parte dintre celebritati, printre care Billie Eilish, Mahershala Ali si Mark Ruffalo, au purtat insigne rosii, gest prin care au cerut încetarea focului în Gaza. Sute de sustinatori pro-palestinieni au protestat împotriva razboiului pe strazile din jurul Dolby Theatre. „În timp ce voi va uitati, bombele cad”, se putea citi pe una dintre pancartele protestatarilor.

„Oscarurile se desfasoara aici, lânga noi, în timp ce oameni sunt ucisi, bombardati”, conform unuia dintre protestatari.

Gazda si producatorul de talk-show Jimmy Kimmel a revenit pentru a patra oara în postura de amfitrion pentru a prezenta cele mai importante distinctii ale industriei cinematografice. El a laudat filmul „Barbie” pentru ca „a transformat o papusa de plastic care nu mai placea nimanui” într-un simbol al miscarii feministe. Înainte de acest film „aveam o sansa mai mare ca sotia mea sa-i cumpere fiicei noastre un pachet de Marlboro decât o papusa Barbie”, a glumit el în deschiderea galei ce a fost transmisa live de reteaua americana ABC.

De asemenea, Jimmy Kimmel s-a plâns ca unele dintre filmele aflate anul acesta în cursa pentru Oscar sunt prea lungi, facând referire în special la productia de 3 ore si jumatate a lui Martin Scorsese, „Killer of the Flower Moon”, despre membrii tribului amerindian Osage ce au fost ucisi în Oklahoma anilor 1920. „În timpul de care ai nevoie pentru a privi acest film, poti sa conduci pâna în Oklahoma si sa rezolvi crimele”, a clamat el.

Foto Rappler/Facebook

Teleportarea cuantică în China: un pas uriaș către comunicațiile viitorului
Fapt divers sâmbătă, 24 ianuarie 2026, 19:29

Teleportarea cuantică în China: un pas uriaș către comunicațiile viitorului

Lumea științifică a fost recent fascinată de o realizare remarcabilă din China, unde cercetătorii au reușit teleportarea cuantică pe...

Teleportarea cuantică în China: un pas uriaș către comunicațiile viitorului
24 ianuarie 1859 – actul fondator al României moderne
Fapt divers sâmbătă, 24 ianuarie 2026, 09:42

24 ianuarie 1859 – actul fondator al României moderne

În centrifuga vieții cotidiene, când simbolurile sunt adesea sufocate de zgomotul replicilor facile și de can-canul permanent al spațiului...

24 ianuarie 1859 – actul fondator al României moderne
Reformele lui Cuza. Impozitele, primul pas către modernizare
Fapt divers sâmbătă, 24 ianuarie 2026, 09:04

Reformele lui Cuza. Impozitele, primul pas către modernizare

24 ianuarie nu marchează doar dispariția unei granițe interne, ci nașterea statului român modern. Unirea Principatelor Române din 1859 a...

Reformele lui Cuza. Impozitele, primul pas către modernizare
Cine a fost, de fapt, Moș Ion Roată – țăranul care a contribuit decisiv la Unirea Principatelor Române
Fapt divers sâmbătă, 24 ianuarie 2026, 08:53

Cine a fost, de fapt, Moș Ion Roată – țăranul care a contribuit decisiv la Unirea Principatelor Române

Moș Ion Roată, țăranul intrat în istorie și transformat în personaj literar de Ion Creangă, nu este doar o figură de poveste, ci o...

Cine a fost, de fapt, Moș Ion Roată – țăranul care a contribuit decisiv la Unirea Principatelor Române
Fapt divers sâmbătă, 24 ianuarie 2026, 08:00

Alexandru Ioan Cuza și primele zile de exil în Banat. Popasuri istorice la Coșava, Lugoj și Timișoara

Alexandru Ioan Cuza, domnitorul care a pus bazele statului român modern, a petrecut primele zile ale exilului său în Banat, după abdicarea...

Alexandru Ioan Cuza și primele zile de exil în Banat. Popasuri istorice la Coșava, Lugoj și Timișoara
Fapt divers sâmbătă, 24 ianuarie 2026, 07:17

Eroina Unirii de la 1859 – Ecaterina Conachi

Născută în 1828 la moșia părinților, ca unic copil și una dintre cele mai bogate moștenitoare din Moldova a logofătului Costache Conachi şi...

Eroina Unirii de la 1859 – Ecaterina Conachi
Fapt divers miercuri, 21 ianuarie 2026, 19:51

Campanie de sterilizări gratuite pentru 50 de câini, în Reșița, din 26 ianuarie 2026

O campanie de sterilizări gratuite pentru câini cu stăpân va avea loc în municipiul Reșița, începând cu data de 26 ianuarie 2026, fiind...

Campanie de sterilizări gratuite pentru 50 de câini, în Reșița, din 26 ianuarie 2026
Fapt divers luni, 19 ianuarie 2026, 21:14

Legendarul creator de modă Valentino Garavani a murit la 93 de ani

Celebrul designer italian Valentino Garavani a încetat din viață la Roma, la vârsta de 93 de ani, potrivit unui anunț oficial transmis de...

Legendarul creator de modă Valentino Garavani a murit la 93 de ani