Sânzienele şi ia românească: 1800 de obiecte tradiţionale şi 125 de cămăşi de borangic, păstrate de decenii în colecţia Muzeului Banatului Montan din Reşiţa
Nu este o zi mai bună dedicată iei decât cea de Sânziene, în care tradiția și iubirea se împletesc atât de frumos pentru că însăși ia este o împletire a tot ce înseamnă România.
Articol editat de Gerhard Chwoika, 21 iunie 2024, 17:00
Străbunii, munții, râurile, obiceiurile sunt simboluri autentice care ne definesc pe noi ca români, iar ia este cea mai importantă piesă a costumului popular, fiind purtată atât în zi de sărbătoare cât și la treburile câmpului.
Ia românească, conform istoricilor, ar fi fost purtată pentru prima oară în perioada culturii Cucuteni, una din cele mai vechi civilizații din Europa, răspândită pe teritoriul de astăzi al Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia, iar modelele cusute pe ie și coloristica acesteia nu sunt făcute la întâmplare, ci creează o poveste a persoanei care o poartă, de la vârstă până la clasa socială.
Povestea iei româneşti într-o zi de Sânziene, o puteţi afla, istorisită cu răbdare de cercetătorul dr. ist. Livia Magina, director interimar al Muzeului Banatului Montan din Reşiţa:
Povestea iei româneşti într-o zi de Sânziene o puteţi afla sâmbătă, 22 iunie în emisiunea “Oameni şi Locuri” doar aici pe 105.6 FM, de la 15:15.
