Ascultă Radio România Reșița Live

Sfântul Gheorghe, tradiții și superstiții

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul ortodox, sărbătorit în fiecare an pe 23 aprilie. Peste un milion de români poartă numele Sfântului Mucenic Gheorghe.

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, citată de Agerpres, este vorba despre 684.178 de bărbaţi şi 373.200 femei.

Cel mai des întâlnite prenume masculine sunt Gheorghe – 424.268 de persoane, George – 158.802, Georgian – 29.020, Gheorghiţă – 21.750, Georgel – 12.490, Gigi – 8.798, Gigel – 5.958, Georgică – 5.259, Gică – 4.909 şi Ghiţă – 4.203.

Dintre femei, cele mai multe poartă numele Georgiana – 154.632, Georgeta – 118.103, Gheorghiţa – 25.485, Gina – 21.288, Gherghina – 15.496, Geta – 14.604, Giorgiana – 10.335, Gica – 5.998, Ghiorghiţa – 1.640, Georgica – 1.511 şi Gicuţa – 864 de persoane.

Credinţe şi superstiţii în ziua de Sfântul Gheorghe

Sfântul Gheorghe, tradiții și superstiții

Articol editat de Valentina Adam, 23 aprilie 2023, 09:25 / actualizat: 24 aprilie 2023, 10:13

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, citată de Agerpres, este vorba despre 684.178 de bărbaţi şi 373.200 femei.

Cel mai des întâlnite prenume masculine sunt Gheorghe – 424.268 de persoane, George – 158.802, Georgian – 29.020, Gheorghiţă – 21.750, Georgel – 12.490, Gigi – 8.798, Gigel – 5.958, Georgică – 5.259, Gică – 4.909 şi Ghiţă – 4.203.

Dintre femei, cele mai multe poartă numele Georgiana – 154.632, Georgeta – 118.103, Gheorghiţa – 25.485, Gina – 21.288, Gherghina – 15.496, Geta – 14.604, Giorgiana – 10.335, Gica – 5.998, Ghiorghiţa – 1.640, Georgica – 1.511 şi Gicuţa – 864 de persoane.

Credinţe şi superstiţii în ziua de Sfântul Gheorghe

În tradiția populară Sfântul Gheorghe este cunoscut sub numele de Sân-George. Este considerat a fi un zeu al vegetației, protector al naturii înverzite, al vitelor și al oilor.

În spiritualitatea populară, între Sân-George și Sâmedru (Sfântul Dumitru) exista o înțelegere cosmică. Se spune că atunci când broaștele cântă pentru prima oară, Sân-George ia cheile de la Sâmedru pentru a deschide drumul naturii spre viață.

În dimineața zilei de Sân-George, capul familiei, întotdeauna un bărbat, așează la stâlpii porților sși ai caselor, la ferestrele și ușile caselor și grajdurilor, în grădini și pe mormintele din cimitire ramuri verzi. Astfel, se credea că oamenii, vitele și semanăturile erau protejate de forțele malefice.

Ramurile verzi erau păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva bolilor. Ele erau puse și în hrana animalelor, în credința că acestea vor fi protejate de puterea duhurilor rele.

În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofa plină cu apă.

Exista și obiceiul ca în dimineața zilei de 23 aprilie, fetele să pună în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa care fecior va călca peste ele. Dacaă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coronițe, fetele credeau că în acel an se vor căsători. Brazdele și coronitțele erau păstrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli.

Tot în dimineatța zilei de 23 aprilie, fetele mergeau pe furiș în pădure pentru a culege mătrăgună și naăvalnic. Aceste plante erau puse în pod sau sub streașină, în credința că ele le vor aduce pețitori bogați.

Flăcăii căutau în dimineața zilei de 23 aprilie, iarba fiarelor, planta miraculoasă ce putea să sfarame lacătele. În ajunul sărbătorii, tinerii mergeau într-o dumbravă cu o cofa cu apă neîncepută. Vasul era ascuns într-un loc doar de el știut. La răsăritul soarelui fiecare privea în cofa cu apă. Dacă în vas se afla un fir de iarbă, credeau că se vor căsători cu fata iubită. Dimpotrivă, dacă în apă se afla o floare uscată, era semn că tânărul nu se va însura în acel an, iar dacă găseau pământ, se credea că feciorul va muri în curând.

Femeile căsătorite mergeau în pădure și culegeau plante doar de ele știute (mulgatoare, untul vacii), pe care le adăugau în hrana animalelor, în credința că vacile vor da mult lapte și de bună calitate.

Nimeni nu avea voie să doarmă în această zi deoarece se credea că acel care încalcă interdicția, avea să fie somnoros întregul an.

Urzicatul era un alt obicei practicat de Sân-George. Exista convingerea că prin urzicat ei vor fi mai ageri, mai harnici și mai sănătoși de-a lungul întregii veri care urma să înceapă.

Dintre toate obiceiurile enumerate, în comunitățile sătești contemporane se mai păstrează doar obiceiul împodobirii stâlpilor de la poartă cu ramuri verzi.

sursa: doxologia.ro

Teleportarea cuantică în China: un pas uriaș către comunicațiile viitorului
Fapt divers sâmbătă, 24 ianuarie 2026, 19:29

Teleportarea cuantică în China: un pas uriaș către comunicațiile viitorului

Lumea științifică a fost recent fascinată de o realizare remarcabilă din China, unde cercetătorii au reușit teleportarea cuantică pe...

Teleportarea cuantică în China: un pas uriaș către comunicațiile viitorului
24 ianuarie 1859 – actul fondator al României moderne
Fapt divers sâmbătă, 24 ianuarie 2026, 09:42

24 ianuarie 1859 – actul fondator al României moderne

În centrifuga vieții cotidiene, când simbolurile sunt adesea sufocate de zgomotul replicilor facile și de can-canul permanent al spațiului...

24 ianuarie 1859 – actul fondator al României moderne
Reformele lui Cuza. Impozitele, primul pas către modernizare
Fapt divers sâmbătă, 24 ianuarie 2026, 09:04

Reformele lui Cuza. Impozitele, primul pas către modernizare

24 ianuarie nu marchează doar dispariția unei granițe interne, ci nașterea statului român modern. Unirea Principatelor Române din 1859 a...

Reformele lui Cuza. Impozitele, primul pas către modernizare
Cine a fost, de fapt, Moș Ion Roată – țăranul care a contribuit decisiv la Unirea Principatelor Române
Fapt divers sâmbătă, 24 ianuarie 2026, 08:53

Cine a fost, de fapt, Moș Ion Roată – țăranul care a contribuit decisiv la Unirea Principatelor Române

Moș Ion Roată, țăranul intrat în istorie și transformat în personaj literar de Ion Creangă, nu este doar o figură de poveste, ci o...

Cine a fost, de fapt, Moș Ion Roată – țăranul care a contribuit decisiv la Unirea Principatelor Române
Fapt divers sâmbătă, 24 ianuarie 2026, 08:00

Alexandru Ioan Cuza și primele zile de exil în Banat. Popasuri istorice la Coșava, Lugoj și Timișoara

Alexandru Ioan Cuza, domnitorul care a pus bazele statului român modern, a petrecut primele zile ale exilului său în Banat, după abdicarea...

Alexandru Ioan Cuza și primele zile de exil în Banat. Popasuri istorice la Coșava, Lugoj și Timișoara
Fapt divers sâmbătă, 24 ianuarie 2026, 07:17

Eroina Unirii de la 1859 – Ecaterina Conachi

Născută în 1828 la moșia părinților, ca unic copil și una dintre cele mai bogate moștenitoare din Moldova a logofătului Costache Conachi şi...

Eroina Unirii de la 1859 – Ecaterina Conachi
Fapt divers miercuri, 21 ianuarie 2026, 19:51

Campanie de sterilizări gratuite pentru 50 de câini, în Reșița, din 26 ianuarie 2026

O campanie de sterilizări gratuite pentru câini cu stăpân va avea loc în municipiul Reșița, începând cu data de 26 ianuarie 2026, fiind...

Campanie de sterilizări gratuite pentru 50 de câini, în Reșița, din 26 ianuarie 2026
Fapt divers luni, 19 ianuarie 2026, 21:14

Legendarul creator de modă Valentino Garavani a murit la 93 de ani

Celebrul designer italian Valentino Garavani a încetat din viață la Roma, la vârsta de 93 de ani, potrivit unui anunț oficial transmis de...

Legendarul creator de modă Valentino Garavani a murit la 93 de ani