[AUDIO] Toate speciile de arbori din România sunt folosite în Campania de împăduriri de primăvară din Caraş-Severin

Pentru lucrările de regenerare prevăzute în fondul forestier al judeţului Caraş-Severin, în campania de împăduriri din această primăvară, Direcţia silvică utilizează puieţi din toate speciile de arbori care cresc în ţara noastră.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 17 martie 2023, 07:07

Deşi abia jumătatea lui martie a deschis oficial perioada plantării arborilor, silvicultorii cărăşeni din cele 17 ocoale din judeţ au demarat, odată cu încălzirea vremii, lucrările pe raza fondului forestier avut în administrare.

Şi dacă la nivel naţional sunt prevăzuţi să fie plantaţi, în această perioadă, peste 20 de milioane de puieţi forestieri, în Caraş-Severin, Direcţia silvică va folosi mai bine de 700 de mii din pepinierele proprii, a declarat pentru Radio Reşiţa directorul tehnic, Daniel Poliţă:

„Dacă ar fi să facem o analiză în ceea ce privește repartiția speciilor, 58% observăm că avem pădurile ocupate cu fag. Fagul este majoritar la noi în județ, apoi în proporție egală avem rășinoase și vercinee 11%, iar diferența de 14% sunt acele specii diverse tari, tot ceea ce înseamnă frasin, paltin şi aşa mai departe. Lucrările pe care le facem într-un an de zile sunt de fapt împărțite în două campanii: o campanie de primăvară și o campanie de toamnă. Campania de primăvară cuprinde cam 75% din lucrările dintr-un an de zile, pentru că este perioada optimă. Diferența, bineînțeles, le vom executa în toamnă. Pentru anul 2023 utilizăm undeva la 700.000 de puieți. Cele mai prezente specii prevăzute în compozițiile de regenerare sunt: gorunul, aproape 200.000 apoi fagul și paltinul, aproximativ 150.000 fiecare și avem și molid 120.000. Se poate observa că având lucrări de la câmpie până în zona de munte, practic, în lucrările noastre de regenerare naturală și artificială folosim cam toate speciile care există la noi în țară„.

Daniel Poliţă a mai subliniat că, valoarea lucrărilor de împăduriri care se vor realiza anul acesta este de peste 2,3 milioane de lei, finanțată din fondul de conservare și regenerare, înființat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.