U.N.A.T.C.-ul a pierdut în două zile, doi dascăli, Elisabeta Munteanu și Doru Ana

Elisabeta Munteanu și Doru Ana, undeva sus se strigă catalogul și au plecat să facă o școală în cer.
E greu să te gândești la ei, la trecut. E și mai greu să nu mai poți suna să ceri o părere, fiindcă te-au pregătit să trăiești frumos și nu pentru aceste vremuri când auzi mai mult de teatru de război și nu de teatru artă, e și mai greu pentru cei care vor afla de astfel de oameni, doar din povești cu final trist.

Articol editat de Anca Bălălău, 11 octombrie 2022, 15:00

Nu știu câți consideră important și câți realizează că fără astfel de oameni, senini, incomozi, visători sau precauți lumea de azi devine tot mai săracă, iar scena se transformă mai degrabă într-un câmp de luptă, cortina este sfășiată de gloanțele unei realități mult prea departe de ce ne-au învățat.

Au murit doi oameni de teatru, doi dascăli, două eminențe ale elitei culturale autohtone. Cei care i-au cunoscut, cei care i-au aplaudat, cei care i-au apreciat sunt mai puțini decât cei care i-au sfidat. Nu există leac pentru ignoranță și cu fiecare plecare rămânem cu mâna întinsă ca a Regelui Lear.

Elisabeta Munteanu, dascăl prin vocaţie, teatrolog – cercetător, istoric şi critic de teatru -, nume legat de Istoria Teatrului Românesc şi de Catedra de Teatrologie a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” Bucureşti.
Elisabeta Munteanu (Iliescu) s-a născut pe 28 iunie 1937 la Bucureşti. A urmat cursurile Şcolii Populare de Artă (1955-1957), a continuat studiile la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC) „I.L. Caragiale” – Secţia Actorie (1957-1959) şi apoi la Facultatea de Limba şi Literatura Română din Universitatea Bucureşti (1959-1962), unde susţine Doctoratul în Filologie (1976). După o scurtă perioadă la Institutul Pedagogic din Piteşti, ca preparator la Literatura română (1962-1964), revine la IATC ca asistent, apoi lector, conferenţiar şi, din 1998, profesor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „I.L. Caragiale”, Catedra de Teatrologie.

Şi-a dedicat viaţa profesională Şcolii bucureştene de Teatru, unde a petrecut peste cinci decenii, ghidând activitatea a mii de studenţi. Cursul de Istoria Teatrului Românesc rămâne viu în memoria actorilor şi teatrologilor, la fel şi spectacolele absolvenţilor Facultăţii de Teatru, consemnate în cărţi precum „Amintirile Casandrei” (Editura Athena, 1997) sau „Tinereţea actorilor” (Editura Meridiane, 1988). În anul 2012, UNATC i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa.

A petrecut o jumătate de veac alături de soţul ei, reputatul regizor de teatru radiofonic Cristian Munteanu. După dispariţia acestuia, în 2008, şi-a dedicat viaţa personală păstrării memoriei sale, editându-i manuscrisele – piese de teatru, versuri, cugetări -, reunite în volume precum „Dans alb”, „Dialog nocturn”, „Jocul cu fantasme”, „Jocul închipuirii”, „Vremea secerişului” (Editura Semne, 2009-2017), consemnează Departamentul STUDII TEATRALE UNATC „I.L. Caragiale” Bucureşti.

Elegantă, rafinată și extrem de subtilă în relația cu studenții săi. Nu-i simțeam vârsta, era născută să înobileze, să emoționeze și să te îndrăgostească de Teatrul Românesc-Doamna Zizi Munteanu…Îi lipsea o aripă, soțul său…acum le are pe amândouă, pentru că suflete pereche fiind, zboară într-un singur zbor prin veșnicie.

Drum lin, DOAMNA ELISABETA MUNTEANU!

Doru Ana născut pe data de 28 februarie 1954, în Bucureşti, a plecat la o zi după colega sa de catedră. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Capitală, promoţia 1980, la clasa profesoarei Olga Tudorache.

În teatru a interpretat peste 50 de roluri, precum Bufonul Tocilă din comedia „Cum vă place” de W. Shakespeare, Cebutakin din „Trei surori” de Cehov, sau Zaharia Trahanache din „O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale. A jucat pe scenele Teatrului Bulandra, Teatrului de Comedie, Teatrului Naţional Bucureşti, Teatrului Ion Creangă, precum şi pe scenele unor teatre din Braşov, Sibiu, Ploieşti, indică site-ul https://www.cinemagia.ro/.

A jucat, de asemenea, în zeci de filme. Primul film în care a fost distribuit a fost „Egmont” (1977), potrivit site-ului https://www.imdb.com/. Alte roluri notabile a interpretat în producţiile „Terminus paradis” (1998), „Marfa şi banii” (2001), „Umbre” (2019), mai notează acelaşi site.

A mai jucat în filme precum: „Viraj periculos” (1983), „Primăvara bobocilor” (1985), „Marea sfidare” (1990), „Stare de fapt” (1996), „Transfer de personalitate” (1996), „Occident” (2002), „Moartea domnului Lăzărescu” (2005), „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” (2007), „Francesca” (2009), „După dealuri” (2012), „Live” (2015), „Ultima zi” (2016), „Fructul oprit” (2018), „Adela” (serial TV, 2021), „Căutătorul de Vânt” (2022).

A primit două nominalizări la Premiile Gopo la categoria Cel mai bun actor într-un rol secundar pentru rolurile din ”Cealaltă Irina” (2010) şi ”Visul lui Adalbert” (2013), potrivit https://premiilegopo.ro.

Profesorul și actorul Doru Ana s-a grăbit să plece la Olga Tudorache de ziua ei. U.N.A.T.C.-ul a pierdut în două zile, doi dascăli, Elisabeta Munteanu și Doru Ana undeva sus se strigă catalogul și au plecat să facă o școală în cer.

Sursa foto-UNATC/ Facebook – Doru Ana