Ascultă Radio România Reșița Live

In memoriam Carol I, primul rege al românilor

Pe 10 octombrie 1914 trecea la cele veșnice regele CAROL I. În 1866 România avea 4.115.818 de locuitori, iar în 1914, 7.771.341. Dintr-un stat vasal Imperiului Otoman, România a ajuns un stat independent și respectabil în Europa, dorit de ambele tabere aflate în conflict, începând din iulie 1914.

In memoriam Carol I, primul rege al românilor

Articol editat de Anca Bălălău, 10 octombrie 2022, 13:33 / actualizat: 11 octombrie 2022, 18:28

Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, s-a născut pe 20 aprilie 1839,în Sigmaringen şi a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza.

Pe stil vechi, pe 27 septembrie/10 octombrie 1914, regele Carol I al României moare după o domnie de 48 de ani și este succedat de Ferdinand I al României.

După ce a primit acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea și pe cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, Principele Carol părăsește Castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf și se îndreaptă către România la sfârșitul lunii aprilie. Când a păşit prima oară pe teritoriul României, pe la Baziaș, județul Caraș Severin de astăzi, Carol I a rostit următoarele cuvinte:„Punând piciorul pe acest pământ sacru, m-am şi făcut român”.

La 10 mai intra în București, întâmpinat de peste 30.000 de locuitori la Băneasa, acolo unde primarul Dumitru Brătianu îi înmânează cheile orașului. În aceeași zi, depune, în limba franceză, jurământul de credință în calitate de domnitor, singurul cuvânt pronunțat în românește fiind „jur”.

Cancelarul Bismark îi spusese la pornirea înspre România: „De ce să nu încerci? Dacă reușești, cu atât mai bine pentru tine! Dacă eșuezi, o să te întorci cu amintiri interesante”. Spre meritul său și al dinastiei, Carol I nu a eșuat.

Pe 10 mai 1881 a avut loc încoronarea Principelui Carol I, când Parlamentul a votat transformarea țării din Principat în Regat, Carol I devenind astfel primul Rege al României. Din anul 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții.

În cei 48 de ani de domnie , cea mai lungă din istoria statelor românești, Carol I a obținut independența țării, datorită căreia i-a și crescut imens prestigiul, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii.

A construit în munții Carpați castelul Peleș, care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După războiul ruso-turc (1877-1878), România a câștigat Dobrogea , dar a pierdut sudul Basarabiei, iar Carol a dispus ridicarea podului peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă, care să lege noua provincie de restul țării.

Neîmplinirea cea mai importantă a domniei regelui Carol I, ca și a succesorilor lui în perioada monarhică a istoriei moderne a țării, a fost eșecul rezolvării problemelor tipice unei țări a cărei economie era bazată pe agricultură și a cărei populație era reprezentată în covârșitoare majoritate de țărani.
Regele Carol a fost descris drept o persoană rece. Era permanent preocupat de prestigiul dinastiei pe care o fondase.

Soția sa, Regina Elisabeta, îl caracteriza ca „o persoană care își poartă coroana și în somn”. Era foarte meticulos și încerca să își impună stilul fiecărei persoane care îl înconjura.

În timpul domniei sale, țara a obținut independența deplină față de Imperiul Otoman, după un război efectiv intens, modern și foarte eficace, cunoscut în istorie ca Războiul de Independență, dar și ca Războiul ruso-turc, 1877 – 1878, în care contribuția României a fost decisivă.

Despre loialitatea pentru neamul românesc, despre autoritate şi demnitate, amintindu-ne că atunci când Carol 1 s-a apucat să construiască castelul Peleș la Sinaia, a fost întrebat de ce construiește o reședință Regală la doi pași de graniță, care era pe atunci la Predeal, Carol 1 a răspuns: ,,Nu știu pe ce hărți vă uitați voi, dar pe harta mea, care include toate teritoriile ocupate de români, Peleșul este în mijlocul țării”!

Primul rege al românilor se cuvine a fi pomenit în rugăciunile noastre alături de toţi eroii neamului românesc.

Etichete:
Săptămâna Mare sau a Patimilor – semnificații, tradiții și rânduieli
Fapt divers luni, 6 aprilie 2026, 00:36

Săptămâna Mare sau a Patimilor – semnificații, tradiții și rânduieli

Săptămâna Pătimirilor Domnului, cunoscută și ca Săptămâna Mare, este cea mai importantă perioadă din calendarul liturgic creștin. Aceasta...

Săptămâna Mare sau a Patimilor – semnificații, tradiții și rânduieli
Paștele pentru catolici și Floriile pentru ortodocși – sărbătoare dublă în România: semnificații, tradiții și explicații
Fapt divers duminică, 5 aprilie 2026, 00:54

Paștele pentru catolici și Floriile pentru ortodocși – sărbătoare dublă în România: semnificații, tradiții și explicații

În anumite perioade, calendarul creștin aduce o coincidență rară și profund simbolică: Paștele catolic și Floriile ortodoxe sunt celebrate...

Paștele pentru catolici și Floriile pentru ortodocși – sărbătoare dublă în România: semnificații, tradiții și explicații
Mesajul de Paște al episcopului diecezan de Timişoara Iosif Csaba Pál – speranță, credință și iubire în lumina Învierii
Fapt divers sâmbătă, 4 aprilie 2026, 20:00

Mesajul de Paște al episcopului diecezan de Timişoara Iosif Csaba Pál – speranță, credință și iubire în lumina Învierii

Cu ocazia Paștelui, Excelența Sa Iosif Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara, a transmis un mesaj profund adresat credincioșilor, centrat pe...

Mesajul de Paște al episcopului diecezan de Timişoara Iosif Csaba Pál – speranță, credință și iubire în lumina Învierii
Tradiții pascale păstrate cu sfinţenie de comunitatea croată din Iabalcea, Caraș-Severin
Fapt divers vineri, 3 aprilie 2026, 00:46

Tradiții pascale păstrate cu sfinţenie de comunitatea croată din Iabalcea, Caraș-Severin

Comunitatea croată din satul Iabalcea, județul Caraș-Severin, păstrează cu sfințenie obiceiurile pascale, combinând armonios tradițiile...

Tradiții pascale păstrate cu sfinţenie de comunitatea croată din Iabalcea, Caraș-Severin
Fapt divers joi, 2 aprilie 2026, 09:03

Primăria Timișoara alocă aproape 200.000 de lei pentru olimpiadele naționale găzduite în oraș

Primăria Municipiului Timișoara va aloca fonduri din bugetul local pentru organizarea etapelor naționale ale olimpiadelor școlare găzduite în...

Primăria Timișoara alocă aproape 200.000 de lei pentru olimpiadele naționale găzduite în oraș
Fapt divers joi, 2 aprilie 2026, 08:32

Primăria Arad, iluminată în albastru de Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului

Primăria Municipiului Arad marchează Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, joi, 2 aprilie 2026, printr-un gest simbolic de...

Primăria Arad, iluminată în albastru de Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului
Fapt divers joi, 2 aprilie 2026, 00:05

Verde de primăvară. De ce mâncăm „verdeţuri” în Joia Mare conform ritului apusean

Semnificaţia denumirii de Joia Verde pentru Joia Sfântă sau Mare nu este pe deplin lămurită. Câteva clarificări privind originea acestei...

Verde de primăvară. De ce mâncăm „verdeţuri” în Joia Mare conform ritului apusean
Fapt divers miercuri, 1 aprilie 2026, 10:57

Se lansează Fondul Tematic ECO Banatul Montan – apel de proiecte pentru natură și comunitate

Fundația Comunitară Banatul Montan a lansat Fondul Tematic ECO Banatul Montan, o inițiativă menită să sprijine proiecte locale care aduc...

Se lansează Fondul Tematic ECO Banatul Montan – apel de proiecte pentru natură și comunitate