[AUDIO-FOTO] Plantaţiile de mure, au prins vad bun în Caraş-Severin: Siropul, gemul şi compotul sunt la mare căutare în Banat

Printre afacerile care aduc profit si care se dezvoltă destul de usor se numără şi plantatiile de mure, care se intreţin fără multă muncă si cunoaştere şi care rodesc până aproape de 20 de ani.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 2 august 2021, 13:18 / actualizat: 13 februarie 2023, 10:33

Un agricultor din Reşiţa cultivă încă din 2014 un soi de mure fără spini, care impresionează prin dimensiune şi calitate, pe o plantaţie de un hectar a părinţilor săi, aflată între localităţile cărăşene Ramna şi Berzovia.

Fernando Radu a precizat pentru Radio Reşiţa că, fructele şi produsele obţinute din acestea, adică sucul natural, siropul, gemul şi mai nou compotul au mare căutare pe piaţa de consum din Banat.

„Plantaţia am început-o în 2014 cu fonduri proprii, nu am accesat absolut niciun program pentru tinerii fermieri sau fond european, am făcut-o mai mult pentru hobby pentru familia noastră. Totul a început dintr-o mică discuţie între un grup de persoane. Am avut terenul şi cineva a venit cu mai multe idei. Iniţial tatăl meu ar fi vrut să facem o plantaţie de zmeură, în principiu, doar că zmeura e mult mai pretenţioasă decât mura şi atunci ne-am gândit să încercăm cu o plantaţie de mure. Cultiv soiul Thornfree, un soi care face fructe destul de mare, foarte fine şi dulci. Murele le desfacem online pe pagina de socializare şi anumite grupuri, clienţii care ne cunosc ne contactează telefonic, comandă prin mesaje şi aşa o distribuim, dar avem şi magazine la care le livrăm. Şi pe google murethornfeecs. Activăm local, în zona Reşiţa, Bocşa, Ramna. Plantaţia este pe un hectar împreună cu pomi fructiferi, precum: caişi, meri, peri, gutui, cireşi, piersici şi alte soiuri. Producţia de anul acesta a fost puţin afectată de secetă, dar suntem mulţumiţi cu ce avem. Momentan nu căutăm nici să ne extindem, mergem înainte cu ce avem pentru că producem şi sirop, gem şi compot. Un kilogram de mure se poate cumpăra la 10 lei lădiţa de 5 kg pentru cei care doresc să facă sirop, gemuri sau dulceţuri. Caserola în schimb are 650 de grame, dar o desfacem tot cu 10 lei pentru că fructele conţinute sunt mult mai atent culese şi sunt mai ales pentru consumul imediat.„

Cultivatorul Fernando Radu a mai subliniat că, nu a accesat niciun program de susţinere al culturii de mure şi până în prezent nu a încheiat niciun contract cu societăţi procesatoare de legume-fructe din România pentru că îşi desface producţia direct din plantaţie sau online prin pagina de socializare.

Sursa foto: Fernando Radu