[AUDIO] 21 martie: Ziua internaţională a pădurilor

Proclamată de Organizația Națiunilor Unite în urmă cu unsprezece ani, pentru a atrage atenția asupra importanței pădurilor la nivel global, tema din acest an este ”Pădurile sănătoase pentru oameni sănătoși”, ONU atrăgând atenția asupra beneficiilor pădurilor pentru sănătatea umană.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 21 martie 2023, 00:25 / actualizat: 21 martie 2023, 19:03

Pădurile adăpostesc la nivel mondial circa 50.000 de plante medicinale, reprezintă o sursă vitală de hrană și nutrienți, asigură o barieră naturală în calea transmiterii unor boli, asigură un mediu propice relaxării, reduc poluarea, mai ales în zonele urbane, și joacă un rol important în combaterea schimbărilor climatice.

Pădurile acoperă o treime din suprafața terestră a planetei și au un rol important de mediu, de protecție, precum și unul economic și unul social. Pădurile au un rol crucial în stocarea emisiilor de dioxid de carbon și atenuarea impactului încălzirii globale, sunt parte a unor ecosisteme complexe, fixează solul și filtrează aerul și apa, dar asigură și o resursă regenerabilă și ecologică, lemnul.

La nivel global, circa 1,6 miliarde de oameni depind de existența pădurilor.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează în Caraș-Severin 324 mii de hectare fond forestier proprietate publica a statului, ceea ce înseamnă 77% din totalitatea suprafeței fondului forestier de la nivelul județului. Diferența de 23% o reprezintă suprafețe fond forestier care aparțin unităților administrativ-teritoriale sau proprietarilor privați.

Toate pădurile proprietatea publică a statului din județul Caraș-Severin dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

În contextul schimbărilor climatice pădurile joacă un rol important, nu doar pentru captarea dioxidului de carbon, ci şi prin producţia de biomasă şi prin potenţialul pe care îl au în domeniul energiilor regenerabile. Pădurile au o importanţă deosebită şi din punct de vedere social şi cultural, sunt atractive pentru populaţia urbană, permit desfăşurarea de activităţi recreative sau benefice pentru sănătate şi reprezintă un patrimoniu cultural important. În acest context putem prezenta opiniei publice faptul că la nivelul întregului județ au fost încheiate o serie de acorduri de parteneriat între direcția silvică și comunitățile locale (administrații locale, organizații non-guvernamentale, instituții de învățământ), parteneriate care au ca scop educația ecologică / forestieră (ex. parteneriatele încheiate cu școlile pentru Săptămâna Verde), creșterea rolului social al pădurilor și asigurarea utilizării recreative a acesteia de către comunitatea locală, dezvoltarea unei rețele de trasee pedestre, cicloturistice, și de alergare montană cu scop de recreere.

Conform directorului Direcţiei silvice Caraş-Severin, Ion Tabugan, până astăzi au fost încheiate parteneriate pentru programul Săptămâna Verde cu unitățile de învățământ:

• Liceul de Artă Sabin Păuța;
• Colegiile Naționale Traian Lalescu, Diaconovici-Tietz și Mircea Eliade;
• Grădinițele Dumbrava Minunată și Semenic din Reșița și Tinkerbell din Bocșa;
• Școala Profesională Berzovia;
• Școala Gimnazială Vermeș.

De asemenea, parteneriate privind creșterea rolului social al pădurilor și asigurarea utilizării recreative a acesteia au fost încheiate cu comunitățile locale din Reșița și Văliug, care prevăd inclusiv amenajarea de trasee cicloturistice, de alergare, amenajări destinate, în general, agrementului.

***

Fiind habitate esențiale, pădurile adăpostesc o mare parte a biodiversității planetei noastre. Dezvoltă o complexitate de relații interconectate, iar fiecare specie este o componentă a întregului. Pădurile găzduiesc aproximativ 80% din biodiversitatea terestră și sunt formate din peste 60.000 de specii de arbori.

Cele mai valoroase păduri virgine de fag din România, însumând aproape 24.000 ha, au fost Incluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia A/RES/67/200 din 21 decembrie 2012, prin care a declarat aniversarea acestei zile începând din 2013, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare.

Potrivit site-ului apepaduri.gov.ro, ONU recomandă statelor membre să organizeze acţiuni pentru reconstituirea pădurilor de toate tipurile, prin organizarea unor campanii de plantare a arborilor.

Forumul Naţiunilor Unite pentru Păduri (UNFF) a fost desemnat de către Adunarea Generală a ONU pentru a facilita marcarea Zilei internaţionale a pădurilor, în colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), cu guvernele, cu organizaţiile internaţionale şi regionale, precum şi cu părţile interesate, inclusiv cu societăţile civile. Celebrarea acestei zile se bazează pe rezultatele pozitive ale Anului internaţional al pădurilor, marcat în 2011.

Manifestările organizate pentru a celebra Ziua internaţională a pădurilor din acest an includ plantarea de arbori, dar şi alte evenimente, precum expoziţii de artă, fotografie, vizionarea de filme şi diverse reuniuni ce tratează teme legate de gestionarea pădurilor.

Omenirea nu şi-a pus problema rolului pădurii în mod ştiinţific decât foarte târziu, începând cu secolul al XIX-lea, ca urmare a modificărilor socio-economice ce au determinat o creştere importantă în utilizarea şi exploatarea lemnului.

Pădurile acoperă o treime din masa terestră a Pământului şi exercită funcţii vitale pentru întreaga planetă. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni (inclusiv peste 2.000 de culturi indigene) depind de păduri. Pădurile găzduiesc cele mai diverse ecosisteme biologice de pe suprafaţa terestră, adunând peste jumătate din speciile terestre de animale, plante şi insecte. Ele joacă un rol-cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice şi contribuie la menţinerea echilibrului de oxigen, de dioxid de carbon şi a umidităţii din aer. Totuşi, în ciuda tuturor acestor beneficii ecologice, economice, sociale şi de sănătate, este distrusă o mare parte a pădurilor de care avem nevoie pentru a supravieţui. Defrişările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant. Practic, 13 milioane de hectare de pădure sunt distruse anual. Defrişările cauzează între 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice.

Conform Planului de acţiune al UE pentru păduri, ele reprezintă un domeniu important pentru Uniunea Europeană, suprafaţa acestora acoperă 37,8% din teritoriul european şi asigură existenţa a 3,4 milioane de persoane (silvicultura şi industriile bazate pe resurse forestiere). În plus, UE este al doilea producător de lemn rotund industrial după Statele Unite ale Americii şi produce aproximativ 80% din pluta disponibilă la nivel mondial.

În contextul schimbărilor climatice, pădurile joacă un rol important, nu doar pentru captarea dioxidului de carbon, ci şi prin producţia de biomasă şi prin potenţialul pe care îl au în domeniul energiilor regenerabile. Pădurile au o importanţă deosebită şi din punct de vedere social şi cultural, sunt atractive pentru populaţia urbană, permit desfăşurarea de activităţi recreative sau benefice pentru sănătate şi reprezintă un patrimoniu cultural important.

Site-ul apepaduri.gov.ro menţionează că Regia Naţională a Pădurilor Romsilva a regenerat peste 540.000 de hectare în fondul forestier de stat, în ultimii 26 de ani.

Despre importanţa pădurii şi rolul acesteia la nivel de judeţ, Dan Câmpan – purtător de cuvânt al Direcţiei Silvice Caraş-Severin menţionează pentru Radio Reşiţa: