Ascultă Radio România Reșița Live

13 septembrie: Ziua Internațională a Ciocolatei

Aducerea boabelor în Europa îi este atribuită de unii lui Cristofor Columb (1503), de alţii conchistadorului spaniol Hernán Cortés (1528), iar de alţii călătorului italian Antonoi Carletti (1600).

Spaniolii au fost cei care au început să planteze arbori de cacao şi au ţinut acest lucru secret, până când călugării au răspândit vestea.

Cu toate acestea, a fost nevoie de mai bine de 100 de ani pentru ca ciocolata să treacă de la statutul de tratament pentru diferite afecţiuni, la cel de aliment de larg consum.

Se pare că primul baton de ciocolată a fost preparat la Londra de către Joseph Fry, în 1847, care a inversat proporţiile – a pus mai puţină apă şi mai mult unt de cacao.

Treizeci de ani mai târziu, Daniel Peter şi Henri Nestleau au adăugat reţetei lapte condensat. Aşa a apărut ciocolata cu lapte.

Alte surse spun că Sir Hans Sloane, doctorul personal al Reginei Anne, este cel care a adăugat pentru prima dată lapte peste cacao. Reţeta sa a fost vândută fraţilor Cadbury, care se pare că au trăit regeşte de pe urma ei.

Bomboane

Brevetul pentru inventarea ciocolatei solubile aparţine Casei Capşa din Paris şi datează din anii 1900.

Ciocolata şi Al Doilea Război Mondial

13 septembrie: Ziua Internațională a Ciocolatei

Articol editat de Cristina Corocan, 13 septembrie 2017, 11:49

În timp ce indienii Maya din Mexic, în jurul anului 600 î.e.n., considerau bobul de cacao un dar divin cu puteri magice pe care îl foloseau în ritualuri şi ceremonii, dar şi ca tratament împotriva durerilor, a febrei şi a tusei, aztecii îi legau existenţa de „grădinile Raiului”. Şi unii şi ceilalţi îl foloseau ca monedă de schimb (cu 100 de boabe se putea cumpăra un sclav) şi ca ingredient pentru o băutură energizantă.

Mayaşii sunt cei care au inventat o băutură fierbinte şi amară preparată din păstăile de cacao şi îmbunătăţită cu diferite arome. Reţeta a fost preluată de azteci, care au adăugat vanilie şi miere, şi au numit-o „xocoatl” (apă amară).

Ciocolata în Europa

Aducerea boabelor în Europa îi este atribuită de unii lui Cristofor Columb (1503), de alţii conchistadorului spaniol Hernán Cortés (1528), iar de alţii călătorului italian Antonoi Carletti (1600).

Spaniolii au fost cei care au început să planteze arbori de cacao şi au ţinut acest lucru secret, până când călugării au răspândit vestea.

Cu toate acestea, a fost nevoie de mai bine de 100 de ani pentru ca ciocolata să treacă de la statutul de tratament pentru diferite afecţiuni, la cel de aliment de larg consum.

Se pare că primul baton de ciocolată a fost preparat la Londra de către Joseph Fry, în 1847, care a inversat proporţiile – a pus mai puţină apă şi mai mult unt de cacao.

Treizeci de ani mai târziu, Daniel Peter şi Henri Nestleau au adăugat reţetei lapte condensat. Aşa a apărut ciocolata cu lapte.

Alte surse spun că Sir Hans Sloane, doctorul personal al Reginei Anne, este cel care a adăugat pentru prima dată lapte peste cacao. Reţeta sa a fost vândută fraţilor Cadbury, care se pare că au trăit regeşte de pe urma ei.

Bomboane

Brevetul pentru inventarea ciocolatei solubile aparţine Casei Capşa din Paris şi datează din anii 1900.

Ciocolata şi Al Doilea Război Mondial

Acum șaptezeci de ani, când trupele aliate au luat cu asalt plajele din Normandia, în Ziua Z, moment important în istoria omenirii, nimeni nu se gândea la conţinutul raniţelor soldaţilor. Alimentele trebuiau să fie ușoare, hrănitoare şi energizante – la urma urmei, acești oameni urmau să invadeze terenul ocupat de naziști! Şi ce aliment întrunea toate aceste calităţi mai bine decât batoanele de ciocolată Hershey?

Compania Hershey a fost abordată în 1937 cu privire la crearea unui baton special conceput pentru Armata SUA. Potrivit chimistului șef al companiei, Sam Hinkle, guvernul Statelor Unite a avut patru cereri cu privire la noile batoane de ciocolată: să cântărească 4 uncii, să asigure un nivel ridicat de energie, să reziste la temperaturi ridicate și să aibă “un gust un pic mai bun decât un cartof fiert”. Produsul s-a numit “D ration bar” – un amestec de ciocolată, zahăr, unt de cacao, lapte praf degresat şi făină de ovăz.

Batoanele

În ceea ce privește gustul, cel care a încercat a spus că mai degrabă ar fi mâncat cartofi fierţi. Combinația de făină de ovăz şi grăsime a făcut din ciocolată o “cărămidă” densă, iar zahărul era prea puțin pentru a masca gustul amar a cantităţii mari de ciocolată neagră. Având în vedere că a fost concepută pentru a rezista la temperaturi ridicate, era aproape imposibil să muşti din ea. Mai degrabă o răzuiai. În ciuda eforturilor armatei americane de a opri oamenii să le arunce, unele dintre batoane au ajuns în coșul de gunoi. Mai târziu, în timpul războiului, Hershey a introdus o nouă versiune, cunoscută sub numele de batonul “Tropical”, conceput special pentru temperaturile extreme din Pacific. Până la sfârșitul războiului, compania a produs mai mult de 3 miliarde de astfel de batoane pentru raţiile soldaţilor,scrie TVR.

sursa foto:www.delicateseliterare.ro si TVR.ro

 

 

 

 

 

Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple
Fapt divers luni, 21 aprilie 2025, 07:11

Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple

Săptămâna Luminată, care începe imediat după Duminica Paștelui, reprezintă o perioadă sacră și plină de bucurie pentru toți...

Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple
Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 09:28

Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda

Masa de Paște a românilor este marcată de abundență din cele mai vechi timpuri. Mâncărurile diverse, cele mai multe „grele“, astăzi cu...

Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda
„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 09:21

„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos

Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine, un moment profund spiritual care aduce vestea Învierii Domnului și cheamă...

„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos
Cele mai spectaculoase castele din România
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 08:00

Cele mai spectaculoase castele din România

Toată lumea cunoaște câteva castele de pe teritoriul României, însă puțini știu că numărul acestora se ridică la aproape 100, fără să...

Cele mai spectaculoase castele din România
Fapt divers sâmbătă, 19 aprilie 2025, 08:38

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Sâmbăta Mare, cunoscută și ca Ziua Tăcerii sau Ziua Înmormântării Domnului, este ultima zi a Săptămânii Patimilor. Aceasta este...

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții
Fapt divers vineri, 18 aprilie 2025, 11:05

Tradiții și obiceiuri inedite de Paște, în lume

Tradiții și obiceiuri de Paște din lume: Rădăcini spirituale și culturale uimitoare Paștele este una dintre cele mai celebrate sărbători...

Tradiții și obiceiuri inedite de Paște, în lume
Fapt divers vineri, 18 aprilie 2025, 00:01

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos

Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor sau Vinerea Neagră, este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Sfântă, care...

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos
Fapt divers joi, 17 aprilie 2025, 18:50

Săptămâna Patimilor – o perioadă de profundă reflecție spirituală înaintea Paștelui

Săptămâna Patimilor, cunoscută și sub numele de Săptămâna Mare, marchează ultimele zile din Postul Paștelui și este dedicată rememorării...

Săptămâna Patimilor – o perioadă de profundă reflecție spirituală înaintea Paștelui