[AUDIO] Statul face investiţii pentru a elimina poluarea de la Moldova Nouă, ca să evite sancţiunile UE

Mai mult, în şedinţa de guvern din 26 august 2015 a fost aprobat un memorandum care a acceptat soluţia propusă de specialişti şi a dispus crearea unui cadrul legal de finanţare a investiţiei, prin elaborarea unei Ordonanţe de Urgenţă şi a unei Hotărâri de Guvern de alocare a fondurilor necesare din fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului.

Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă necesară, care a fost publicată în Monitorul Oficial în 14 septembrie 2015 şi care prevedea că sumele necesare pot fi alocate de către Ministerul Economiei din fondul de rezervă al Executivului.

„Însă până la sfârşitul anului 2015 nu s-a emis o Hotărâre de Guvern cu privire la cele de mai sus, expirând perioada în care o astfel de hotărâre putea să fie emisă, dat fiind că suntem într-un nou exerciţiu bugetar”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.

Societatea Moldomin SA Moldova Nouă, care deţinea zăcăminte de circa 200 de milioane de tone de minereu, a intrat în faliment în 2010, iar o tentativă de vânzare a societăţii către compania elveţiană Mineco a eşuat. Mai mult, societatea a fost implicată într-un dosar de spionaj economic.

În iulie 2014, Iacob Chişărău şi Sorin Berchimiş, foşti directori de la Moldomin şi Ipromin, au fost trimişi în judecată de către procurori pentru că le-ar fi permis reprezentanţilor Mineco să fotocopieze date geologice clasificate privind zăcămintele deţinute de Moldomin la Moldova-Nouă.

Presa locală a relatat de mai multe ori despre probleme de poluare rămase după falimentul Moldomin. Astfel, praful de pe iazul de decantare a apelor de mine Tăuşani – Boşneag, cu o suprafaţă de circa 150 de hectare, este ridicat de vânt şi îi afectează pe locuitorii din Moldova Nouă, dar şi populaţia din mai multe localităţi din Serbia. Praful toxic poluează izvoarele, fântânile, terenurile agricole, gospodăriile, dar şi pensiunile turistice din zonă, potrivit organizaţiilor de mediu. (Hardy Cvoica)

Sursa: news.ro

Articol editat de Gerhard Chwoika, 7 martie 2016, 15:30 / actualizat: 7 martie 2016, 17:59

„Pentru evitarea unei condamnări şi a măsurilor pecuniare la care va fi supusă România în cazul unei decizii definitive a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, se impune finanţarea activităţilor de conformare de mediu şi, implicit, respectarea obligaţiilor asumate prin respectiva directivă”, se arată în proiectul de act normativ.

În 2012, Comisia Europeană a declanşat împotriva României o acţiune pentru neîndepliniriea obligaţiilor prevăzute de Directiva privind gestionarea deseurilor din industriile extractive, care a vizat iazurile de decantare aparţinând Moldomin SA, printre care Iazul Tăuşani şi Iazul Boşneag.

Comisia a solicitat autorităţilor române să ia măsuri de conformare pentru iazurile Tăuşani şi Boşneag până cel târziu la data de 22 aprilie 2014. România nu a îndeplinit obligaţiile până la termenul prevăzut, astfel că executivul Uniunii Europene a introdus, în martie 2015, o acţiune la Curtea de Justiţie a UE.

„Comisia a solicitat Curţii să constate că, prin neluarea măsurilor necesare pentru a preveni poluarea cu particule de praf provenind din iazul Boşneag, extindere aparţinând exploatării miniere de cupru şi zinc Moldomin din Moldova Nouă, România nu şi-a îndeplinit obligaţiile ce îi revin, în baza prevederilor din legislaţia europeană„, precizează iniţiatorii actului normativ.

Ministerul Economiei a constatat că România nu are, în prezent, cadrul legal pentru a rezolva problemele de la Moldova Nouă.

„Având în vedere faptul că situaţiile exemplificate privesc operatori economici în faliment, care nu pot fi obligaţi să suporte costurile depoluării, iar neluarea de măsuri este de natură a genera poluare transfrontalieră şi de a pune în pericol sănătatea umană, precum şi sanctiuni pecuniare pana la data conformarii la obligatiile privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive, este necesar să fie creat şi implementat mecanismul pentru diminuarea prejudiciilor la care este expus statul român prin plata de amenzi si penalităţi de întârziere„, se mai precizează în documentul menţionat.

Studiile tehnice făcute de un institut specializat în domeniul iazurilor de decantări au arătat că este nevoie de o investiţie evaluată la 1,657 de milioane de euro, care poate fi realizată în 14 luni. Soluţia propusă, care presupune umectarea suprafeţei iazului Boşneag utilizând apă din Dunăre, a fost agreată de Comisie.

Comisarul şef al Gărzii Naţionale de Mediu Caraş-Severin, Gheorghe Muntean, explică:

Mai mult, în şedinţa de guvern din 26 august 2015 a fost aprobat un memorandum care a acceptat soluţia propusă de specialişti şi a dispus crearea unui cadrul legal de finanţare a investiţiei, prin elaborarea unei Ordonanţe de Urgenţă şi a unei Hotărâri de Guvern de alocare a fondurilor necesare din fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului.

Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă necesară, care a fost publicată în Monitorul Oficial în 14 septembrie 2015 şi care prevedea că sumele necesare pot fi alocate de către Ministerul Economiei din fondul de rezervă al Executivului.

„Însă până la sfârşitul anului 2015 nu s-a emis o Hotărâre de Guvern cu privire la cele de mai sus, expirând perioada în care o astfel de hotărâre putea să fie emisă, dat fiind că suntem într-un nou exerciţiu bugetar”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.

Societatea Moldomin SA Moldova Nouă, care deţinea zăcăminte de circa 200 de milioane de tone de minereu, a intrat în faliment în 2010, iar o tentativă de vânzare a societăţii către compania elveţiană Mineco a eşuat. Mai mult, societatea a fost implicată într-un dosar de spionaj economic.

În iulie 2014, Iacob Chişărău şi Sorin Berchimiş, foşti directori de la Moldomin şi Ipromin, au fost trimişi în judecată de către procurori pentru că le-ar fi permis reprezentanţilor Mineco să fotocopieze date geologice clasificate privind zăcămintele deţinute de Moldomin la Moldova-Nouă.

Presa locală a relatat de mai multe ori despre probleme de poluare rămase după falimentul Moldomin. Astfel, praful de pe iazul de decantare a apelor de mine Tăuşani – Boşneag, cu o suprafaţă de circa 150 de hectare, este ridicat de vânt şi îi afectează pe locuitorii din Moldova Nouă, dar şi populaţia din mai multe localităţi din Serbia. Praful toxic poluează izvoarele, fântânile, terenurile agricole, gospodăriile, dar şi pensiunile turistice din zonă, potrivit organizaţiilor de mediu. (Hardy Cvoica)

Sursa: news.ro