Sfârşitul Romanovilor. Ce s-a întâmplat de fapt?

Romanovii condusesera Rusia de mai bine de trei secole cand revolutia din 1917 a dus la inlaturarea lor. Un an mai tarziu, Tarul detronat Nicolae al II-lea si membrii familiei sale au fost ucisi cu cruzime. Au reusit totusi unii dintre ei sa scape?

Articol editat de Valentina Adam, 21 februarie 2016, 13:00

Somat in graba de pe fronţ unde preluase comanda trupelor imperiale( Primul Razboi Mondial, Imperiul Rus lupta alaturi de Franta si Marea Britanie si imporiva Imperiilor German si Austro-Ungar), tarului Nicolae al II-lea i s-a prezentat un ultimatum: abdicarea. Ultimul Tar al Rusiei a renuntaţ se pare, la tronul pe care familia sa il detinuse inca din 1613 ” cu usurinta cu care cineva preda conducerea unui escadron de cavalerie unui nou comandant.” La scurt timp, tarul impreuna cu familia sa au fost mutati din capitala la Tarskoe Selo, un elegant ansamblu de palate aflat in aproprierea orasului Sankt Petersburg. In afara de tarul Nicolae , de tarina Alexanda si de tareviciul Alexei, aici se aflau si fiicele lor, marile ducese Olga, Tatiana, Maria si Anastasia. Arestul la Tarskoe Selo nu a adus familiei imperiale alta suferinta in afara de umilinta arestului, existand relatari potrivit carora tarul petrecea mult timp cu familia sa, ceea ce le provoca tuturor o imensa bucurie.

In vara lui 1917, totusi, familia imperiala urma sa fie mutata la ordinul lui Kerenski( conducatorul guvernului provizoriu de dupa abdicarea tarului) la Tobolsk, un oras siberian izolat. La scurt timp dupa aceasta, insa, Kerenski a fost inlaturat pe motiv ca ar fi protector al fostei familii imperiale, iar in noimbrie bolsevicii au preluat puterea. Printre multele preocupari ale noului lider, Vladimir Ilici Lenin, se numara si soarta fostului tar care era acum prizonierul sau.

In aprilie 1918, familia fostului tar a fost mutata la Ekaterinburg, intr-o cladire solida cu doua etaje, denumita de catre bolsevici drept „Casa cu destinatie speciala”. De aici, destinul familiei imperiale este invelit in mister.

In noaptea dintre 16 spre 17 iulie 1918, Iakov Iurovski, seful politiei secrete bolsevice locale, a trezit intreaga familie ordonandu-le sa coboare intr-una din camerele de la parter. Dupa ce a citit o o sentinta de condamnare la moarte emisa de bolsevicii locali, Iurovski l-a impuscat pe Nicolae in cap- semnal pentru ceilalti membri ai plutonului de executie sa traga in celelalte tinte.

Se spune ca ar fi azvarlit cadavrele intr-o mina parasita din afara orasului, unde au fost taiate in bucati si arse cu acid sulfuric, insa dovezile gasite peste ani nu au suficiente pentru a confirma acestea decat partial.

Descrierea de mai sus a acestei nopti se bazeaza pe o ancheta amanuntita realizata de albi( protaristi si adversari ai Armatei Rosii a bolsevicilor) in momentul in care au cuceriţ o saptamana mai tarziu, orasul Ekaterinburg. Doi ancehtatori s-au straduit sa puna cap la cap probele. Primul dintre ei a ajuns la concluzia ca tarul a fost intr-adevar executaţ dar ca tarina si copiii reusisera sa scape. Deoarece aceasta versiune nu era suficineta pentru a-i cataloga pe bolsevici drept asasini violenti si pentru a castiga simpatia Occidentului, la inceputul anului 1919 a avut loc o alta ancheta. Nikolai Sokolov, noul anchetator oficial concluzionase ca intreaga familie fusese omorata.

In 1988, o data cu noua politica sovietica de transparenta, au iesit la iveala dovezi uimitoare. Conform raportului anchetatorului Geli Riabov, cadavrele fusesera intr-adevar taiate in bucati si aruncate impreuna cu cateva grenade intr-o mina parasita, insa, cum mina nu se prabusise din cauza exploziei, Iurovski s-a speriat ca albii vor gasi cadavrele, asa ca le-a dezgropat si le-a mutat. Ajutat de un istoric local si de un geolog, Riabov a descoperit primele oase. Au fost descoperite 9 schelete, dintre care 5 s-au dovedit a fi ale familei- Nicolae, Alexandra si trei din cei 5 copii.

Un al doilea mormant a fost insa descoperit de un arheolog amator, in 2007, continand fragmente osoase umane ramase in urma unei incercari de incinerare. Studiul ADN al acestor ramasite conchide ca fragmentele apartin unei fete si unui baiaţ mai mult ca sigur printul Alexei si una dintre cele patru surori ale sale. Conform studiului, ultimul mister care inca ramane in picioare este daca cea de-a patra fiica a familie Romanov, ingropata langa Alexei, a fost Maria sau Anastasia.

In seara zilei de 17 februarie 1920, un politist a gasit o tanara femeie in jurul varstei de 20 de ani intr-un canal din Berlin. Anna Anderson, asa cum s-a prezentat ea, pretindea sa fie fiica prierduta a tarului Nicolae al II-lea, Anastasia. Se pare ca s-a facut o ancheta punandu-i-se intrebari la care doar Anastasia ar fi putut raspunde. I-au crezut povestea.

In ciuda publicitatii cartii sale, „Eu sunt Anastasia”, Anna Anderson nu a putut explica convingator evadarea. Dupa o lunga serie de procese intre 1958 si 1970, tribunalele vest-germane au decis ca pretentiile Annei Anderson nu puteau fi nici dovedite, nici respinse.

foto:thehistoryreader,com