[UPDATE][FOTO-AUDIO] După 68 de ani, biserica din Zorlenţul Mare a fost retrocedată greco-catolicilor

Ziua de 27 ianuarie 2016 înscrie în istoria Episcopiei Române Unite, Greco-Catolică de Lugoj şi a Parohiei Greco-Catolice din Zorlenţul Mare judeţul Caraş-Severin, retrocedarea lăcaşului de cult, după 68 de ani a bisericii şi a casei parohiale.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 27 ianuarie 2016, 14:00 / actualizat: 27 ianuarie 2016, 19:00

Acest fapt s-a concretizat datorită dialogului dintre Episcopia Română Unită cu Roma, Greco – Catolică de Lugoj, reprezentată de PreaSfinţitul Alexandru Mesian şi Episcopia Ortodoxă a Caransebeşului, de PreaSfinţitul Lucian Mic.

Predarea şi primirea bisericii si a casei parohiale s-a înfăptuit astăzi de către o comisie, formată din pr. Ianchiş şi pr. Ilie Adrian Murariu, reprezentând Episcopia Ortodoxă a Caransebeşului, Monsignior Angelo Narcis Pop – Vicar General al Episcopiei Române Unite, Greco-Catolică şi Pr. Gherghel Petrişor – paroh al Bisericii Greco-Catolice din Zorlenţul Mare.

Parohia Greco – Catolică din Zorlenţul Mare a luat fiinţă în anul 1839, când o parte a locuitorilor comunei, în frunte cu preotul P. P. George Ţapu 1839 – 1862 s-au întors la Unirea cu Roma. Până la construirea bisericii, credincioşii au folosit o casă, transformată în lăcaş de cult.

În anul 1877, Episcopul Lugojului Victor Mihaly de Apşa donează bisericii suma de 30 de florini, pentru cumpărarea obiectelor de cult necesare desfăşurării cultului divin. Biserica a fost construită în anul 1901, având temelie de piatră şi ziduri din cărămidă.

Biserica este construită în stil baroc, având perimetrul de 16 m x 6,45 m x 6,75 m. A fost pictată în anul 1905 de pictorul Filip Matei din Bocşa. Iconostasul este sculptat de către Mezin Martin, locuitor al comunei cărăşene. Lăcaşul de cult a fost sfinţit în anul 1943 de către Episcopul Ioan Bălan al Lugojului, cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Şirul preoţilor care au păstorit Parohia Greco – Catolică Zorlenţul Mare de la înfiinţare până la suprimarea bisericii de ortodoxism:

Gheorghe Ţapu 1839-1862
Ştefan Belcea 1857
Gheorghe Vernica 1863-1865
Petre Roşiu 1865-1894
Cornel Iubaşiu1894-1896
Ioachim Crişan 1896-1905
Iosif Popa 1905-1914
Cornel Başiu 1914-1930
Aurel Grozescu 1930-1942
Cornel Vuc 1942-1948

Marţi, 26 ianuarie:

În municipiul de pe Sebeş şi Timiş s-a semnat recent un acord între Episcopia Ortodoxă a Caransebeşului și Episcopia Română Unită cu Roma Greco-Catolică de Lugoj, cu privire la soluționarea a două litigii patrimoniale din comunitățile Izgar – Protopopiatul Reșița şi Zorlențul Mare, din Protopopiatul Caransebeș.

Întrucât în Izgar există o singură biserică aflată în patrimoniul Bisericii Greco-Catolice și nu există credincioși greco-catolici, iar la Zorlențul Mare există două biserici, una ortodoxă și una fostă greco-catolică aflate în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române, s-a ajuns ca printr-o înţelegere, Biserica Greco – Catolică să cedeze proprietatea Bisericii Ortodoxe pentru lăcașul de cult din Izgar, iar Biserica Ortodoxă să cedeze în favoarea greco-catolicilor, biserica din Zorlențul Mare.

În Caraş-Severin, Biserica ortodoxă retrocedează la mica înţelegere proprietăţile greco-catolicilor

În urma discuţiilor purtate între Episcopia Greco-Catolică de Lugoj şi Episcopia Ortodoxă Română a Caransebeşului, reprezentate de PS Alexandru Mesian şi PS Lucian Mic, miercuri, 27 ianuarie, Biserica Ortodoxă va retroceda clădirea bisericii greco-catolice din Zorlenţul Mare, credincioşilor acestui cult în prezenţa reprezentanţilor celor două biserici.

Duminică, 31 ianuarie, în acest lăcaş se va oficia prima Sfântă Liturghie greco-catolică, după 68 de ani de la suprimarea bisericii, a precizat pentru Radio Reşiţa Bogdan Andrei Mihele – secretarul Protopopiatului Greco-Catolic de Reşiţa.

(Hardy Cvoica)