Credincioşii bisericii apusene din România: romano-catolicii, lutheranii şi calviniştii sărbătoresc astăzi Sfintele Paşti
Romano-catolicii din România au spus aseară „Cristos a Înviat!” şi sărbătoresc astăzi şi mâine Sfintele Paşti. Sâmbătă noapte catolicii au participat la celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, care exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos cel Înviat.
Articol editat de Gerhard Chwoika, 31 martie 2024, 00:25 / actualizat: 1 aprilie 2024, 10:32
Pentru credincioşii de rit apusean ziua de duminică este zi de mare sărbătoare, ei celebrând Învierea Domnului. Anul acesta, Paştele catolic are loc cu mai bine de o lună înainte de cel ortodox, care va fi celebrat pe 5 mai.
Paştele catolic şi ortodox este, de obicei, sărbătorit la date diferite, pentru că cele două mari Biserici calculează data Învierii lui Isus după două calendare diferite. Data Paştelui diferă din anul 1582, când Biserica romano-catolică a trecut la calendarul gregorian, iar Biserica ortodoxă a rămas după calendarul iulian. Diferenţa între Paştele catolic şi cel ortodox poate varia de la o săptămână, la cinci săptămâni, dar odată la 7 ani (n.r. 2025) se celebrează în acelaşi timp.
Data prăznuirii Paştelui este, spre deosebirea de cea a Naşterii Domnului, variabilă, în funcţie de prima lună plină de după echinocţiul de primăvară. Catolicii stabilesc prima luna plină de după echinocţiu folosind o serie de calcule şi tabele ecleziastice, pe când ortodocşii iau ca reper luna plină astronomică.
Înainte de Paşti, credincioşii catolici ţin post 6 săptămâni. Acesta este diferit, însă, faţă de cel ortodox, întrucât presupune doar evitarea preparatelor din carne.
La sfârşitul slujbelor religioase din Săptămâna Mare participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practica „procesiunea”, adică înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi. Sâmbătă, înainte de Înviere, se sfinţeşte un coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin. Duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului.
În duminica Paştelui, Papa Francisc va celebra Misa de Înviere la Vatican. Suveranul Pontif va rosti, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”.
Cea mai cunoscută tradiţie catolică de Paşte de la noi din ţară este stropitul, un obicei care provine din Germania. La început, stropitul se facea cu apă, însă în prezent este folosit şi parfumul. Stropitul cu apă simboliza purificarea. Întrucât apa provine din fântâni, a apărut şi împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de catolici. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanică şi în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii, Ostera. De aici vine şi denumirea Paştelui în germană, „Ostern”.
Printre alte obiceiuri de Paşti la catolici se numără dăruirea şi ciocnitul ouălor, tradiţii similare cu cele ale ortodocşilor.
În Germania, de Paşti se decorează casele cu ramuri înmugurite, cu flori şi cu salcie, iar copacii sunt împodobiţi cu ouă. Copiii se întrec în rostogolirea ouălor colorate prin grădină sau le ciocnesc, precum ortodocşii.
Alături de credincioşii romano-catolici, Sfintele Paşti sunt sărbătorite şi de lutherani şi calvinişti.
Sursa foto: Erwin Josef Tigla
