Sângele de aur: miracol sau blestem?

Articol editat de Gabriel Pintilie, 26 octombrie 2014, 07:04

Celulele roşii ale sângelui uman, hematiile, transportă oxigenul la nivelul întregului organism. Dacă pierdem mult sânge în timpul unei operaţii sau într-un accident, avem nevoie rapidă de transfuzie. Ar fi uşor dacă toţi am avea acelaşi tip de sânge, dar nu este aşa. Pe suprafaţa hematiilor se regăsesc 342 de antigeni – molecule capabile să stimuleze producţia de anticorpi. Prezenţa sau absenţa anumitor antigeni stabileşte grupa de sânge a unei persoane.

Rh-ul negativ sau lipsa antigenului D

Circa 160 din cei 342 de antigeni ai unei grupe de sânge se regăsesc la majoritatea oamenilor. Dacă îţi lipseşte un antigen pe care 99% dintre oameni îl au, grupa ta e considerată rară, dar dacă ai un antigen pe care 99% din oameni nu îl au, atunci grupa ta este foarte rară.
Lipsa unui antigen foarte comun stabileşte caracterul negativ al unei grupe de sânge. Dacă primeşti sânge de la un donator cu aceeaşi grupă, dar cu Rh pozitiv, anticorpii tăi vor reacţiona la celulele incompatibile şi transfuzia poate fi fatală.
Există 35 de categorii ale grupelor de sânge, stabilite în funcţie de genele care conţin informaţia producerii de antigeni pentru fiecare dintre ele. Majoritatea celor 342 de antigeni menţionaţi mai sus face parte dintr-unul din aceste sisteme.
Sistemul Rh (cunoscut şi ca Rhesus) este cel mai cuprinzător, conţinând 61 de antigeni. Cel mai important antigen Rh este antigenul D şi acesta lipseşte la circa 15% din populaţia caucaziană. Această caracteristică este cunoscută sub numele de Rh negativ.

Doar 43 de oameni din întreaga lume au Rh nul

Pentru că foarte puţini oameni au particularităţi deosebite ale sângelui, el nu este necesar atât de des. Dar atunci când este nevoie de el, găsirea unui donator pentru pacientul aflat în pericol este o cursă contra cronometru şi găsirea lui poate presupune un efort internaţional.
Şi asta pentru că există persoane cărora le lipsesc toţi cei 61 de antigeni din sistemul Rh, iar particularitatea a fost numită Rh nul, unul dintre cele mai rare tipuri de sânge din lume şi o descoperire fenomenală pentru hematologie.
Prima persoană depistată cu această caracteristică a fost o aborigenă din Australia, în 1961. La acea vreme, medicii considerau că un embrion cu acest tip de sânge nu ar fi avut nicio şansă de supravieţuire, cu atât mai puţin şansa de a atinge vârsta adultă. Şi totuşi, până în 2010, au fost descoperite 43 de persoane pe tot globul cu Rh nul.
Cercetătorii au încă de desluşit multe mistere al acestui complex sistem Rh şi donatorii sunt foarte căutaţi. Sângele cu Rh nul este considerat universal compatibil cu toate grupele care au particularităţi deosebite ale Rh-ului negativ, aşadar potenţialul său de a salva vieţi este enorm. Medicii sunt însă rezervaţi în a efectua transfuzii cu acest sânge şi o fac numai în cazuri extreme, când viaţa pacienţilor este în pericol, pentru că o dată administrat este foarte greu de găsit ulterior. În situaţia inversă, în care o persoană cu Rh nul are nevoie de o transfuzie, aceasta poate fi făcută doar cu sânge identic, ceea ce o face dependentă de cei 43 de oameni care ar putea-o ajuta. Şi cum aceştia nu sunt foarte aproape unii de alţii (Brazilia, China, Japonia, Statele Unite, Irlanda), iar trimiterea de sânge dintr-o ţară în alta este un coşmar birocratic, cea mai sigură metodă este donarea periodică de sânge pentru propria nevoie.

Sursa: rador.ro