Ascultă Radio România Reșița Live

Cheile Nerei – un colţ de paradis

Cheile Nerei, arie protejată de interes național, sunt parte a Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa şi se întind pe o distanţă de aproximativ 22 km, de-a lungul râului Nera, între localităţile Sasca Montană şi Şopotu Nou. Pereţii se înalţă până la 200 de metri, apa Nerei şi a afluenţilor săi a săpat şi a format în rocă lacuri, canioane, peşteri şi cascade impresionante. O potecă turistică marcată le străbate, dar parcurgerea lor necesită traversarea râului Nera prin apă. Nu trebuie să fii alpinist cu experienţă ca să te încumeţi să străbaţi Cheile Nerei, dar trebuie să ai un minim de condiţie fizică.

Intrarea în Cheile Nerei se face pe la Şopotul Nou, iar în primul sector sunt brăzdate pe alocuri, de ogoarele localnicilor. Apoi, valea se strâmtează treptat, calcarul înlocuieşte granitul, iar pereţii stâncoşi strâng tot mai mult apele râului Nera. După aproximativ 4,5 km, aproximativ o oră jumătate  de mers pe jos, se ajunge într-o poiană plină de farmec, Poiana Meliugului. Aici se află unul din reperele turiştilor care vin în chei – “Sălaşul lui Trifu”, de unde şi a doua denumire a locului – “Poiana lui Trifu”, cum îi spun localnicii. La intrarea în poiană se aude cel mai frumos şi mai puternic ecou din lume. Este cea mai mare poiană din chei, lungă de aproape 1 km, la capătul căreia se află “Moara lui Utan”, soră cu morile de apă de la Rudăria. La ieşirea din poiană, emoţiile devin din ce în ce mai profunde, deoarece trebuie traversată o punte de bârne. După jumătate de kilometru se ajunge la Lacul Dracului, ascuns de malul Nerei. Dacă nu sunteţi atenţi există riscul să treceţi de el.

Cheile Nerei – un colţ de paradis

Articol editat de Gabriel Pintilie, 6 august 2023, 09:36 / actualizat: 9 august 2023, 9:21

Cheile Nerei, arie protejată de interes național, sunt parte a Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa şi se întind pe o distanţă de aproximativ 22 km, de-a lungul râului Nera, între localităţile Sasca Montană şi Şopotu Nou. Pereţii se înalţă până la 200 de metri, apa Nerei şi a afluenţilor săi a săpat şi a format în rocă lacuri, canioane, peşteri şi cascade impresionante. O potecă turistică marcată le străbate, dar parcurgerea lor necesită traversarea râului Nera prin apă. Nu trebuie să fii alpinist cu experienţă ca să te încumeţi să străbaţi Cheile Nerei, dar trebuie să ai un minim de condiţie fizică.

Intrarea în Cheile Nerei se face pe la Şopotul Nou, iar în primul sector sunt brăzdate pe alocuri, de ogoarele localnicilor. Apoi, valea se strâmtează treptat, calcarul înlocuieşte granitul, iar pereţii stâncoşi strâng tot mai mult apele râului Nera. După aproximativ 4,5 km, aproximativ o oră jumătate  de mers pe jos, se ajunge într-o poiană plină de farmec, Poiana Meliugului. Aici se află unul din reperele turiştilor care vin în chei – “Sălaşul lui Trifu”, de unde şi a doua denumire a locului – “Poiana lui Trifu”, cum îi spun localnicii. La intrarea în poiană se aude cel mai frumos şi mai puternic ecou din lume. Este cea mai mare poiană din chei, lungă de aproape 1 km, la capătul căreia se află “Moara lui Utan”, soră cu morile de apă de la Rudăria. La ieşirea din poiană, emoţiile devin din ce în ce mai profunde, deoarece trebuie traversată o punte de bârne. După jumătate de kilometru se ajunge la Lacul Dracului, ascuns de malul Nerei. Dacă nu sunteţi atenţi există riscul să treceţi de el.

Lacul Dracului este un ochi de apă de o frumuseţe plină de mister, care intră într-o pâlnie de piatră şi cu boltă de stâncă deasupra. El s-a format în ziua când tavanul peşterii, între pereţii căreia este cuprins lacul, inițial subteran, s-a prăbuşit. De pe malurile înalte şi stâncoase putem privi în jos spre lac ca într-o fântână fără fund. Deşi are o adâncime de 9.3 m, sătenii spun că lacul nu are fund, pentru că apele Nerei alimentează lacul printr-o galerie înecată a peşterii. Jocul de culori şi reflectarea pădurii de deasupra în oglinda apei lacului, răsplătesc efortul făcut pentru a ajunge aici. Liane şi curpeni coboară spre apă îmbrăţişând pereţii. Ochiul de apă limpede îşi schimbă mereu culoarea, de la verde-albăstrui la bleumarin închis.

După un popas la Lacul Dracului şi după ce vă reîncărcaţi bateriile, drumeţia continuă… se revine în punctul numit “La scaune”, de unde se intră în sectorul al doilea al Cheilor Nerei – cel mai spectaculos. Pe parcursul celor 13 km veţi întâlni la tot pasul multe forme carstice de o frumuseţe unică. În scurt timp se ajunge la cel mai puternic şi mai scurt izbuc de pe chei  “Izbucul Iordanului”. Apele izvorului ţâşnesc cu putere de la bazele stâncii şi se varsă la câţiva metri de Nera. Locul este minunat pentru odihnă şi pentru a potoli setea. De aici începe “Poiana Alunilor”, după care cheile devin tot mai sălbatice, iar traseul continuă pe cărarea săpată în stâncă prin truda omului. Urmează locul numit “La cârlige”, după care se ajunge la un superb loc de belvedere.

După alţi 9 km de mers pe jos se observă “Cantonul Damian”, un punct de reper pentru orice turist. Se poate campa cu cortul şi rămâne peste noapte, sau drumeţia poate continua pe un drum forestier. Dacă timpul vă permite se pot vizita numeroase obiective:  “Peştera Rolului” – locul unde se refugiau haiducii din Caraş-Severin din faţa poterelor turceşti şi austriece, fosta fortificaţie medievală – turnul mare a lui Alibeg, Sfinxul Nerei şi multe altele. În final, poteca duce la o punte suspendată pe cabluri, un loc unde valea se lărgeşte şi pe drum pietruit se ajunge în Sasca Română, unde “excursia” se încheie.

Acesta este doar unul din trasee, însă posibilităţile sunt multiple, la fel de inedite şi spectaculoase şi care permit şi vizitarea altor locuri.

Dacă doriţi să vă potoliţi setea de adrenalină, puteţi face rafting pe Cheile Nerei. Este un mijloc excelent de relaxare, dar şi o distracţie de neuitat, la fel ca şi tiroliana.

Dacă vă hotărâţi să vizitaţi Cheile Nerei, trebuie să ştiţi că aveţi nevoie de un echipament adecvat: bocanci, sandale, pelerină de ploaie, lanternă, apă, mâncare şi o hartă a cheilor. Nu se fac serbări câmpeneşti, nu se poluează în niciun fel. Aşadar fără muzică, strigăte, țipete, claxoane, fluierături şi fără gunoaie aruncate la întâmplare. Încă o precizare, toţi vă vor speria că sunt vipere, însă atâta timp cât se păstrează distanţa nu există niciun pericol. Dacă o vedeţi din timp nu sunt probleme. De aceea este bine să testaţi terenul cu băţul. Trebuie să fiţi atenţi la picioare.

Tradiții, obiceiuri și interdicții de Sfinții Petru și Pavel – 29 iunie
Fapt divers duminică, 29 iunie 2025, 08:00

Tradiții, obiceiuri și interdicții de Sfinții Petru și Pavel – 29 iunie

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt cinstiți în fiecare an pe 29 iunie, dată marcată cu cruce roșie în Calendarul Ortodox. Această zi este...

Tradiții, obiceiuri și interdicții de Sfinții Petru și Pavel – 29 iunie
Sfinții Apostoli Petru și Pavel: Sărbătoare Creștină și onomastică pentru peste 500.000 de români
Fapt divers duminică, 29 iunie 2025, 00:05

Sfinții Apostoli Petru și Pavel: Sărbătoare Creștină și onomastică pentru peste 500.000 de români

Pe 29 iunie, credincioșii ortodocși și catolici îi prăznuiesc pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, cei doi mari propovăduitori ai Evangheliei,...

Sfinții Apostoli Petru și Pavel: Sărbătoare Creștină și onomastică pentru peste 500.000 de români
Praznicul naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi Sânzienele, sărbătorite de Ziua mondială a iei
Fapt divers marți, 24 iunie 2025, 07:00

Praznicul naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi Sânzienele, sărbătorite de Ziua mondială a iei

Pe 24 iunie, credincioșii ortodocși și catolici marchează o sărbătoare cu dublă semnificație: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și...

Praznicul naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi Sânzienele, sărbătorite de Ziua mondială a iei
Hramul Mănăstirii „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Poiana Mărului – 23-24 iunie 2025
Fapt divers luni, 23 iunie 2025, 12:05

Hramul Mănăstirii „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Poiana Mărului – 23-24 iunie 2025

În perioada 23-24 iunie 2025, credincioșii sunt invitați să participe la hramul Mănăstirii „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din...

Hramul Mănăstirii „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Poiana Mărului – 23-24 iunie 2025
Fapt divers vineri, 20 iunie 2025, 21:08

Valea Almăjului – destinația autentică a Banatului Montan promovată de jurnaliști de turism în cadrul unui press trip național

Valea Almăjului devine, în perioada 21–26 iunie 2025, epicentrul unui eveniment dedicat exclusiv jurnaliștilor de turism din România, printr-un...

Valea Almăjului – destinația autentică a Banatului Montan promovată de jurnaliști de turism în cadrul unui press trip național
Fapt divers vineri, 20 iunie 2025, 20:37

Solstiţiul de vară 2025: Cea mai lungă zi din an şi cea mai scurtă noapte. Ce tradiții sunt legate de acest moment magic?

Solstițiul de vară 2025 va avea loc sâmbătă, 21 iunie, la ora 05:42 (ora României). Este momentul care marchează cea mai lungă zi și cea mai...

Solstiţiul de vară 2025: Cea mai lungă zi din an şi cea mai scurtă noapte. Ce tradiții sunt legate de acest moment magic?
Fapt divers joi, 19 iunie 2025, 21:59

Festivitate de încheiere a anului școlar 2024-2025 la Seminarul Teologic Ortodox din Caransebeș

Pe 19 iunie 2025, în sala de festivități „Mitropolit Nicolae Corneanu” a Centrului Eparhial din Caransebeș, elevii Seminarului Teologic...

Festivitate de încheiere a anului școlar 2024-2025 la Seminarul Teologic Ortodox din Caransebeș
Fapt divers joi, 19 iunie 2025, 12:00

Solemnitatea Joii Florale marcată în Banat de credincioşii romano-catolici

Conform calendarului Bisericii Romano-Catolice joi, 19 iunie în toate lăcaşele de cult, se sărbătoreşte solemnitatea Joii Verzi Florale sau a...

Solemnitatea Joii Florale marcată în Banat de credincioşii romano-catolici