Ascultă Radio România Reșița Live

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii în ajunul Crăciunului

Ajunul Crăciunului, în tradiția populară, este sărbătoarea de sfârșit de an patronată de moș Ajun.

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii în ajunul Crăciunului

Articol editat de Valentina Adam, 24 decembrie 2020, 10:36

Despre moș Ajun se spune că ar fi fost frate geamăn cu moș Crăciun, deoarece seamănă între ei ca două picături de apă. Totodată, se știe despre moș Ajun că ar fi fost ultimul dintre apostoli. De asemenea, moș Ajun este cel care a poruncit să se dea flăcăilor colaci, să se umble cu colindatul și să li se dăruiască florinți de la părinți.

Conform tradiției Maica Domnului înainte de a naște a cerut ajutor lui moș Ajun, dar acesta, considerându-se prea sărac, a trimis-o către fratele său mai înstărit – moș Crăciun. Astfel Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era moș Crăciun.

Se zice, din timpuri vechi, că în noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor, fiindcă în această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesele și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.

Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.

O superstiție ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă.

Un obicei care se întâlnește în multe regiuni ale țării este ca în ziua de Ajunul Crăciunului, preotul, dar și cântăreții bisericești să umble cu icoana nașterii lui Iisus Hristos.

Alte obiceiuri în seara dinaintea Crăciunului sunt următoarele:

  • Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun;
  • În ziua de Ajun când gospodinele ies prima dată în curte trebuie să adune câteva surcele pe care mai apoi să le împrăștie prin casă, aceste surcele se numesc “pui”;
  • Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meragă bine și să nu le piardă la roit;
  • Gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate, pentru a le avea și în anul următor;
  • La ajunul Crăciunului se pune puțină otavă pe masă, care după sărbători se va da vacilor să o mănânce, astfel le va merge bine și se vor înmulți;
  • În ajunul de Crăciun este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan pentru a fi sănătoși tot anul, etc.

În unele locuri există obiceiul conform căruia fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul.

În alte regiuni ale țării, fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni și va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă.

Ajunul Crăciunului este o sărbătoare plină de obiceiuri și tradiții populare, multe dintre ele păstrându-se încă atât la sate, cât și la orașe.

Sursa traditii-superstitii.ro

Etichete:
8 septembrie – Nașterea Maicii Domnului. Semnificații religioase și tradiții populare. Peste două milioane de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica
Fapt divers marți, 8 septembrie 2026, 00:37

8 septembrie – Nașterea Maicii Domnului. Semnificații religioase și tradiții populare. Peste două milioane de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica

Aceasta este prima mare sărbătoare din Noul An Bisericesc, început la 1 septembrie. Ziua a opta a acestui an are o simbolistică aparte: cifra opt...

8 septembrie – Nașterea Maicii Domnului. Semnificații religioase și tradiții populare. Peste două milioane de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica
„Fjord”, regizat de Cristian Mungiu, este propunerea României la Premiile Oscar 2027
Fapt divers vineri, 4 septembrie 2026, 09:31

„Fjord”, regizat de Cristian Mungiu, este propunerea României la Premiile Oscar 2027

Filmul „Fjord”, scris și regizat de Cristian Mungiu, este propunerea oficială a României pentru Premiile Oscar 2027, la categoria „Cel mai...

„Fjord”, regizat de Cristian Mungiu, este propunerea României la Premiile Oscar 2027