[FOTO] Festivalul Internațional „Sabin PAUTZA”, aflat la cea de-a VII-a ediție, continuă!

”Mă simt fericit ori de câte ori pot să mă ridic asupra unui obstacol” L.V. Beethoven

Articol editat de Radio Resita, 18 decembrie 2020, 16:58

„Sabin PAUTZA, ÎNVINGĂTOR PRIN UMOR” este gândul organizatorilor festivalului ce-i poartă numele maestrului, organizatori care ne-au pregătit şi în acest an dificil momente de neuitat:

„Vineri, 18 decembrie 2020, ora 20:00, în studiourile televiziunii BANAT TV și on line, va avea loc un nou eveniment din cadrul FISP VII, cuprins în cea de-a VII-a ediție a Festivalului Internațional „Sabin PAUTZA”, Reșița, 2020.

Ora 20:00. Expo on line WE ARE WAR- Bogdan PIPERIU Tuttlingen (Germania) Banat TV,

Conturi FB: Banat TV, metarsis, Bogdan Piperiu, Camelia Duca, Lucian Duca.

În vremuri pandemice, când nimic nu e predictibil, ducem, toți, un război crunt cu un dușman invizibil- COVID 19. Furioși, speriați, frustrați, indurerați, triști, nedumeriți, revoltați, nu ne mai îmbrățișăm- păstrăm distanța, nu ne mai strângem mâinile- de dăm pumnii sau picioarele (ironic, nu?), nu suntem ÎMREUNĂ în aniversări, botezuri, nunți, nici măcar la înmormântări- ci tot mai singuri, mai distanțați devenind distanți. În conceptul artistic semnat Bogdan- PIPERIU WE ARE WAR, F*CK YOUR WAR- mă regăsesc, azi, soldat. Într-un război purtat în timp de pace. Cu un virus parșiv care ne-a dat peste cap viața, transpunându-mă în stare de urgență și alertă maximă. Am plâns pentru victime, m-am bucurat pentru cei scăpați, tremur și mă rog pentru cei aflați în suferință și continui să sper în cât mai mulți învingători. Cred cu tărie că Sabin PAUTZA, cu umorui-i caracteristic, va sfida COVID-19, (F*CK COVID) și se va ridica deasupra oricărui obstacol. Așa cum îl cunoaștem, va fi ÎNVINGĂTOR! (Camelia DUCA).

Ora 20:15 direct Banat TV, on line UMORUL ÎN JAZZ, Florian LUNGU și DixiTram (Iași)

Deviza: „Cine nu râde cu noi, râde împotriva noastră”

Cu intenţia de a revigora şi a menţine treaz interesul pentru jazz în municipiul Resita, muncipiu care, din păcate, nu prea abundă în concerte de gen, FISP VII vă oferă, vineri, 18 decembrie 2020, ora 20:15, o întâlnire cu acest gen muzical de înalt nivel, într-o formulă accesibilă şi atractivă, o expunere-show cu sugestive ilustraţii video-audio, sub genericul UMORUL ÎN JAZZ. Reșița se alătură, astfel, unor orașe importante din România: Cluj- Napoca, Oradea, Timişoara, Iaşi, Sibiu, Satu Mare, Ploieşti, Deva – Ghelari, Galaţi, Constanța, Tulcea și, nu în ultimul rând, în Bucureşti cu trei locații- inclusiv în Clubul de Jazz de sub egida Institutului Cultural Român şi Aula Palatului Cantacuzino sub auspiciile Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Pe lângă secvenţele înscrise pe DVD, pentru ca show-ul să fie tentant, este preconizată ilustrarea subiectului cu un recital live raportat la temă, oferit de charismaticul grup DixiTram din Iași. Inițial proiectul UMORUL ÎN JAZZ s-a desfășurat cu SnacoDixi din Sibiu care, din motive obiective nu pot fi prezenti la Reșița. Evenimentul care se va desfășura on line și va fi moderat de MOSHU, sweet Florian LUNGU.

LUNGU, Florian.( MOSHU). Născut la 5 ianuarie 1943, în Bucureşti. Realizator de emisiuni de radio şi televiziune, compozitor, muzicolog şi profesor, prezentator de concerte şi festivaluri, publicist, promotor al jazzului.

Studiile muzicale le-a urmat la Secţia Compoziţie a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” (actuala „Universitate Naţională de Muzică”) din Bucureşti între anii 1960–1966, cu profesorii Victor Giuleanu (teorie-solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Dan Constantinescu şi Tiberiu Olah (compoziţie), Aurel Stroe (orchestraţie), Emilia Comişel (folclor), Adriana Sachelarie (istoria muzicii). După absolvirea – cu Examen de Stat – a Conservatorului în 1966 şi satisfacerea Serviciului militar cu termen redus, a funcţionat ca profesor la Liceul de Muzică din Giurgiu (1966–1967), apoi ca redactor la secţia creaţie-repertoriu (1967–1970) şi redactor / realizator de emisiuni la secţia de muzică uşoară şi jazz (din 1970 pînă în 2008 apoi ca pensionar colaborator până în prezent), la Societatea Română de Radiodifuziune din Bucureşti. În paralel, a fost profesor asociat la Universitatea Naţională de Muzică din capitală (1990–1996 şi din nou începând cu 2005), la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1997–2000), lector de Istoria jazzului la Facultatea de Muzică „Richard Oschanitzky” a Universităţii „Tibiscus” din Timişoara (2005 – 2011).

Prezentator al majorităţii festivalurilor (Bucureşti, Sibiu, Braşov, Cluj, Iaşi, Costineşti, Craiova, Satu Mare, Galaţi, Timişoara, Arad, Gărâna, Lugoj, Jimbolia, Ghelari, Victoria, Piatra Neamţ, Tulcea, Baia Mare) şi al concertelor de jazz, de blues din capitală ori alte centre culturale ale ţării (din 1977 până în prezent), a susţinut comunicări ştiinţifice, referate, conferinţe, expuneri ilustrate audio-video în cluburi de jazz, a realizat peste nouă mii de emisiuni radio – de jazz, dar şi câteva de muzică pop, electronică, rock, muzică simfonică şi corală etc. Dintre ciclurile de emisiuni radiofonice, s-au impus prin ani cele intitulate Ciclul Jazz românesc, Jazz Portret, Jazz Lexicon, Jazz Club, Stereo Jazz, Jazz şi Swing, Jazz Forum, Jazz în festival, Tehnică şi sunet – Ora de jazz, Nocturn Jazz, Discografia marilor interpreţi de jazz, Noapte de jazz, Interpreţi români de jazz, Jazz pe… româneşte, Album de colecţie, Pur şi simplu… jazz!, Tableta de jazz, Rubrica „Aur în fonoteca jazz”, Fascinaţia sunetului, Estrada Duminicală, iar la TVR ciclurile de emisiuni Jazz Alive, Jazz Fan (în colaborare cu Mihai Godoroja), Panoramic Jazz, Estival Jazz, Marele Jazz,, apoi din 2004 până în mai 2006 emisiunile Jazz Restitutio difuzate săptămînal pe TVR Cultural. Din 2 aprilie 2009 a revenit pe micul ecran împreună cu Mihai Godoroja, ambii semnând emisiunile săptămînale Unora le place, difuzate pe TVR 1 apoi pe TVR 2 iar din 2014 emisiunile Noapte Indigo pe TVR 2. Tot el a răspuns şi răspunde de înregistrările speciale de jazz efectuate de diverşi muzicieni în studiourile Radiodifuziunii, ca şi de înregistrările live preluate din desfăşurarea diferitor manifestări de gen. Din aprilie 2009, a realizat săptămânal cu Mihai Godoroja serialul de concerte Blue Monday la Clubul Hard-Rock Café din capitală. Din 2013 organizează şi prezintă recitalurile de la Clubul „La Cave de Bucharest”.

A semnat şi publicat peste patru mii de articole, studii, eseuri, cronici muzicale, portrete etc. în Muzica, Viaţa studenţească, Echinox, Flacăra, Informaţia capitalei, Săptămîna, Scânteia, Contemporanul, Radio România, Panoramic TV, Melos, Vox Pop Rock, Formula AS, Libertatea, Curentul, Cotidianul, Monitorul de Iaşi, Ziarul de Iaşi, Steaua (Cluj), Astra (Sibiu), Actualitatea muzicală, Cuvântul, Cultura, Evenimentul Muzical, Sunete, Art & Roll, Cronica Română, Independent, Ziua, Arta sunetelor. A scris prezentări (note de copertă) pentru majoritatea discurilor de jazz editate la noi şi numeroase programe de sală pentru concerte şi festivaluri de gen. A realizat programe şi proiecte muzicale pentru Fundaţiile MultiArt, Holograf, pentru Centrul de proiecte culturale al Primăriei capitalei ArCuB, a organizat concerte în serialele Perpetuum Jazz, Marele Jazz, Jazz pe româneşte şi festivalurile Estival Jazz, Intel Jazz etc. A iniţiat şi a întemeiat împreună cu Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Dan Mândrilă şi alţii, Asociaţia Română de Jazz (1990); a propus şi a concretizat pentru casa Electrecord selecţiile repertoriale ale colecţiilor discografice „Jazz Restitutio” (împreună cu Marius Popp) şi „Jazz Diaspora”; a scris orchestraţii pentru discurile Electrecord din seria „Istoria Jazzului”;

A propus conţinutul (playlisturile) şi a realizat textele de prezentare ale booklet-urilor pentru cele douăsprezece CD-uri de jazz apărute până în 2020 în „Antologia muzicii româneşti” care este editată sub egida Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (actualmente şi în Consiliul de conducere al acestei Uniuni), a scris muzică simfonică; de cameră; muzică uşoară – piesele Antract (piesă instrumentală) (1962); Bossa nova (piesă instrumentală) (1964); S-a înserat (versuri de Cecilia Silvestri, voce Aura Urziceanu) (1969); Fata şi mingea (versuri de Cecilia Silvestri, voce Aura Urziceanu) (1970); Cînd te-am întîlnit (piesă instrumentală) (1971); Cinematograful de altădată (versuri de Gheorghe Astaloş, voce Aurelian Andreescu) (1971); Ne-am regăsit (versuri de Constantin Săbăreanu, voce Cornel Constantiniu ) (1972); Sărbătoarea soarelui (versuri de Cecilia Silvestri) (1972); Fabula (versuri de Cecilia Silvestri, voce Gabriel Drăgan) (1973); Sfială – speranţă (versuri Cecilia Silvestri, voce Ana Petria)(1985); muzică de jazz – piesele Linii şi puncte (1962); Trifoiul cu cinci foi (1973); Cercuri (versuri de George David, cu Vocal Jazz Quartet(1974); Romburi (1975); Dansul obcinelor (1976); Festi-Dixie-Jazz (1976); Laminor (1985) etc.

A semnat volumul Disco Ghid Rock [Bucureşti, Editura Muzicală, 1977 (Ediţia I) şi 1979 (Ediţia a II-a), în colaborare cu Daniela Caraman-Fotea]; Jazz Calendar [Bucureşti, Editura Intel Print Service, 1995]. În anul 2016 a apărut cartea „MOŞU Florian Lungu – în dialog cu Doru Ionescu”. Fişa numelui său a fost inclusă în Lexiconul „Muzicieni din România” de Viorel Cosma volumul 5 (K-M) pag. 197 şi în Enciclopedia personalităţilor din Românla (Hübner’s Who is Who), ediţia 2006. În 2016 a apărut cartea-interviu „MOŞU Florian Lungu în dialog cu Doru Ionescu”, iar sub sigla „Soft Records” a apărut CD-ul de autor „Sono-Portret”. I s-a atribuit titlul „profesionist de excepţie” ca realizator de emisiuni la Societatea Română de Radiodifuziune, în 2003 a primit din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului, la Festivitatea de acordare a distincţiilor pentru anul 2002, „Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate audiovizuală”, iar din partea Preşedinţiei României, a primit, tot în anul 2003, Ordinul „Meritul Cultural în rang de Cavaler”. Revista „Actualitatea Muzicală” i-a înmânat Diploma „Premiul de excelenţă” pe anul 2018. A organizat împreună cu Mike Godoroja, începând din martie 2016, Clubul de Jazz şi Blues ICR la Sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti, Aleea Alexandru nr. 38. Preşedinte, component al juriilor de specialitate ale Concursurilor de la Tg. Mureş, Sibiu, Cluj, Brăila.

DixieTram este un proiect care a luat nastere in urma cu 30 de ani, dupa ce tramvaiul de epoca din Iasi, de pe ruta Copou – Targu Cucu, a fost restaurat. Pe platforma din spate a tramvaiului se canta jazz. Formula actuala DixieTram se compune din: Liviu Mărculescu – trombon, Dan Frecăuțanu – saxofon sopran, saxofon alto, Eugen Tobos – chitară, Răzvan Pîrvu – claviaturi.

”Dorim să aducem în fața publicului, alături de Florian LUNGU, o scurta istorie a jazz-ului, plecând de la începuturi până la jazz-ul modern, insistând pe perioada dixieland” spun cei din DixiTram.

Razvan Pirvu- doctorand in cadrul Universitatii de Arte „George Enescu”. Diploma de Master – Compozitie Jazz si interpretare pian. Aparitii in cadrul unor recitaluri de muzica clasica si jazz. Marele premiu la Jazz Napocensis Cluj.

Dan Frecăuțan-studii de Master în jazz și muzică ușoară la Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice din Chișinău( Republica Moldova). Pe timpul studiilor a activat in Bigband-ul Conservatorului din Chișinău.

Eugen Tobos- studii de Master de chitară clasică la Academia de arte „George Enescu” din București. Apariții frecvente în festivaluri de jazz din străinătate și din Romania, cu imprimări TV și pe CD în proiectul Balkanamera JazzQ

Liviu Marculescu Absolvent al Conservatorului „George Enescu” di București.

Începe activitatea concertistică în anul 1980, în Bigband-ul Titel Popovici. Cu Duo Anca Parghel-Liviu Marculescu participă la festivaluri internaționale și naționale. Apariții discografice cu Michel Marre, Anatoly Vapirov, Johnny Raducanu, Teodora Enache, BigBand-ul Radio Bucuresti. Colaborări cu Marius Pop, Anca Parghel, Capriel Dedeian, Virgil Popescu, Corneliu Stroe, Elena Gatcin, Eugen Amarandei. Cu formatia proprie „Balkanamera JazzQ” am imprimat „Satchmo Revival” (2017) și „Mioritic Stuff” (2019)”.