China lansează o sondă spre Lună, prima misiune după anii ’70 de aducere a unor eşantioane selenare



China va lansa, la începutul acestei săptămâni, o sondă fără echipaj uman spre Lună, cu misiunea de a aduce pe Pământ roci selenare, o tentativă realizată în premieră după anii ’70 de a colecta eşantioane de pe satelitul natural al Pământului, relatează Reuters.

Sonda Chang’e-5, numită după vechea zeiţă chineză a Lunii, va căuta să adune material care îi poate ajuta pe oamenii de ştiinţă să cunoască mai multe despre originile şi formarea Lunii. Misiunea va testa capacitatea Chinei de a colecta de la distanţă eşantioane din spaţiu, înainte de lansarea unor operaţiuni mai complexe.

În cazul în care misiunea va avea succes, China va deveni a treia ţară care va colecta probe selenare, după ce Statele Unite şi Uniunea Sovietică au realizat acest lucru cu decenii în urmă.

De la momentul în care Uniunea Sovietică a coborât Luna 2 pe Lună, în 1959 – primul obiect creat de om care a atins un alt corp ceresc – doar câteva alte state, printre care Japonia şi India, au lansat misiuni selenare.

În programul Apollo, prin care omul a păşit prima dată pe Lună, Statele Unite au aselenizat 12 astronauţi în perioada 1969-1972, misiuni care au adus în total pe Terra 382 de kilograme de roci şi sol.

Uniunea Sovietică a desfăşurat cu succes trei misiuni robotizate pentru colectare de mostre de sol de pe Lună în anii 70. Ultima, Luna 24, a transportat pe Pământ 170,1 grame în 1976 din bazinul Mare Crisium de pe Lună.

Sonda Chinei, programată pentru lansare zilele următoare, va încerca să colecteze 2 kilograme de probe dintr-o regiune care nu a mai fost vizitată anterior, situată într-o zonă vastă cunoscută sub numele de Oceanus Procellarum.

‘Deşi critică pentru informaţiile pe care ni le oferă, zona de eşantionare Apollo-Luna de pe Lună se află într-o zonă ce reprezintă mult mai puţin de jumătate din suprafaţa selenară’, a declarat James Head, om de ştiinţă la Universitatea Brown din Statele Unite. Datele obţinute ulterior în cadrul misiunilor de teledetecţie orbitală au scos în evidenţă o mai mare diversitate de tipuri de roci, mineralogii şi vârste decât cele reprezentate în colecţiile de probe Apollo-Luna, a spus el.

‘Oamenii de ştiinţă care studiază Luna au pledat pentru misiuni robotizate de colectare a eşantioanelor selenare din aceste numeroase zone critice pentru a se putea aborda o serie de întrebări fundamentale rămase din misiunile anterioare de explorare’, a spus Head.

Misiunea Chang’e-5 îi poate ajuta pe cercetători să răspundă la unele întrebări precum cea legată de durata perioadei în care Luna a fost activă din punct de vedere vulcanic în interiorul ei, dar şi de momentul în care câmpul său magnetic – esenţial pentru protejarea oricărei forme de viaţă de radiaţia solară – s-a disipat.

Odată ajunsă pe orbita Lunii, sonda va avea ca scop desfăşurarea unei perechi de vehicule către suprafaţă. Unul dintre module va fora în sol, apoi va transfera probele colectate celuilalt modul care se va ridica şi va andoca la sondă.

Dacă acest lucru este realizat cu succes, probele vor fi transferate într-o capsulă care le va aduce pe Pământ.

În următorul deceniu, China intenţionează să stabilească o staţie de bază robotizată pentru a efectua explorări fără echipaj uman în regiunea situată la polul sud. Acest deziderat urmează să fie realizat prin misiunile Chang’e-6,7 şi 8 în anii 2020 până în anii 2030, înaintea trimiterii unor misiuni cu echipaj uman.

China are în plan aducerea unor eşantioane colectate de pe Marte până în 2030.

Iată o cronologie a momentelor cheie ale programului chinezesc de explorare a spaţiului:

19 iulie 1964: China a făcut primul său pas oficial în spaţiu, lansând şi recuperând o rachetă pentru experimente biologice având la bord şoareci albi.

24 aprilie 1970: Primul satelit artificial chinezesc, Dong Fang Hong 1, a fost lansat de la centrul Jiuquan din provincia nord-vestică Gansu. China a devenit astfel a cincea ţară care a trimis sateliţi pe orbită, după Uniunea Sovietică, Statele Unite, Franţa şi Japonia.

26 noiembrie 1975: primul satelit recuperabil al Chinei a fost lansat cu succes şi a revenit pe Pământ.

20 noiembrie 1999: China a lansat cu succes prima navă spaţială fără echipaj uman, Shenzhou 1, de la centrul Jiuquan. Ţara a lansat alte trei nave spaţiale fără echipaj uman, în 2001 şi 2002, în cadrul programului de pregătire pentru lansarea unei nave spaţiale cu echipaj uman.

15 octombrie 2003: China a devenit a treia ţară, după Statele Unite şi Rusia, care a trimis un om în spaţiu cu o rachetă proprie. Astronautul Yang Liwei a petrecut aproximativ 21 de ore în spaţiu, la bordul Shenzhou-5.

12 octombrie 2005: Ţara a trimis în spaţiu doi astronauţi într-un zbor de cinci zile la bordul Shenzhou VI.

5 noiembrie 2007: prima sondă selenară din China, Chang’e 1, a ajuns pe orbita lunii la 12 zile după decolare.

25 septembrie 2008: a treia rachetă cu echipaj uman a Chinei, Shenzhou VII, a fost lansată în spaţiu, unde un astronaut a ieşit în exterior şi a efectuat o plimbare în spaţiu.

1 octombrie 2010: a doua sondă de explorare lunară a Chinei a fost lansată dintr-un colţ îndepărtat al provinciei de sud-vestice Sichuan.

29 septembrie 2011: Tiangong-1, sau ‘Palatul Ceresc 1’, primul laborator spaţial al Chinei, a fost lansat pentru a permite andocarea şi efectuarea unor experimente pe orbită.

3 noiembrie 2011: China a realizat cu succes primul său exerciţiu de andocare fără echipaj uman, între naveta spaţială Shenzhou 8 şi modulul Tiangong 1, un test cheie pentru asigurarea prezenţei pe termen lung a unui echipaj uman în spaţiu.

14 decembrie 2013: China a aselenizat o navă spaţială fără echipaj uman pe Lună, în cadrul primei astfel de misiuni realizate după 1976, urmând astfel reuşitelor Statelor Unite şi fostei Uniuni Sovietice.

15 septembrie 2016: China a lansat al doilea laborator experimental spaţial, Tiangong 2, parte a unui plan extins ce prevede existenţa unei staţii spaţiale cu echipaj permanent în jurul anului 2022.

3 ianuarie 2019: sonda selenară Chang’e-4, lansată în decembrie, a ajuns pe partea nevăzută a Lunii. Alte nave spaţiale lansate anterior au observat faţa îndepărtată a Lunii, însă niciuna nu a aselenizat pe aceasta.

23 iunie 2020: China a plasat cu succes pe orbită ultimul său satelit Beidou, completând astfel o reţea de navigaţie aflată în pregătire timp de mulţi ani, o provocare la adresa Sistemului de Poziţionare Globală (GPS) deţinut de SUA.

23 iulie 2020: China a lansat o sondă fără echipaj uman către Marte în cadrul primei sale misiuni independente pe altă planetă, scrie Agepres.