[AUDIO-FOTO] Un tânăr fermier din Banat a pus pe picioare o afacere profitabilă, valorificând laptele de măgăriţă. Cel mai scump produs de pe piaţa de consum din România are mare căutare în Reşiţa!

Un tânăr intreprinzător din Banat, de la confluenţa judeţelor Caraş-Severin cu Timiş, pe raza comunei Găvojdia, localitatea Sălbăgel a pus bazele unei ferme de măgari. O investiţie serioasă, care la niciun an de la înfiinţare începe să dea primele semne de eficienţă. Andrei Cut din Lugoj este cel care a pus bazele acestei ferme, nu a avut nici studii de specialitate şi nici experienţă zootehnică, dar a acumulat lucrând câteva luni la o fermă din Austria şi informându-se temeinic despre creşterea asinilor şi beneficiile laptelui acestora. Deşi există puţină informaţie despre creşterea măgarilor în România, perspectivele de piaţă l-au convins. A început cu o singură măgăriţă, a cumpărat mai multe exemplare pe parcurs, din Sibiu, de pe Ţarcu, din mai localităţi cărăşene şi a început să extindă ferma, ajungând în prezent la 23 de capete. Asinii sunt găzduiţi în două grajduri şi primesc ca hrană un meniu diversificat compus din cereale, fructe şi legume bio.

Andrei Cut pentru Radio Reşiţa:

„Am fost 6 luni în Austria şi lucrând acolo la o fermă, tot printre animale, mi-am zis că în străinătate e greu, nu e de mine şi să încerc să fac ceva aici în ţară. Şi cu banii adunaţi, am revenit acasă, am studiat înainte, am citit foarte mult despre creşterea măgăriţelor şi despre beneficiile laptelui acestora şi într-o săptămână mi-am cumpărat prima măgăriţă. Am începu să beau laptele, să văd ce gust şi ce efecte are şi aveam câte un client, doi pe săptămână, mergea destul de rău, dar aşa este la început. În timp au crescut cerinţele, am ajuns la 8-9 litri pe săptămână, şi am început să mai achiziţionăm. Din Sibiu am luat o măgăriţă cu pui, din Caraş-Severin de la Glimboca, o alta, de pe Ţarcu, alte trei exemplare şi aşa uşor uşor am ajuns la un efectiv de 23 de capete, din care 19 măgăriţe şi 4 măgari. Nu este foarte simplu să obţi aşa de mult lapte ca de la o vacă, spre exemplu, cu toate că din punct de vedere al alimentaţiei, cantitatea de furajare este aceeaşi, adică o măgăriţă consumă ca o vacă, dar măgăriţa produce aproximativ 800 de grame de lapte pe zi şi o vacă, între 12-15 litri, oamenii însă nu înţeleg acest lucru şi ne confruntăm şi cu păreri pozitive, dar şi negative. Pentru desfacere avem pagina de socializare „The Donkey Farm” unde postăm zilnic atât imagini cu laptele, cât şi cu măgarii, locul de păşunat, furajele, iar doritorii ne contactează, lansează comanda şi personal livrăm în fiecare marţi şi vineri în Reşiţa unde momentan avem cele mai multe comenzi.”

Laptele de măgăriţă, aliment, dar şi medicament!

Laptele de măgăriţă este cel mai apropiat la gust şi compoziţie de laptele matern în procent de aproape 98%. Un studiu publicat în Journal of Food Science consideră lapte de măgăriţă un aliment – medicament datorită valorii nutriţionale şi proprietăţilor terapeutice.

Un miracol al naturii, un produs incredibil de preţios.

Nu necesită fierbere, deoarece nu conţine bacterii. Are de 60 de ori mai multă vitamina C decât cel de vacă şi este bogat şi în vitaminele A, B1, B2, B6, D12 şi E, dar şi în minerale şi proteine. Este un lapte foarte uşor de digerat. De asemenea, conţine mai puţine grăsimi decât laptele de vacă şi un nivel ridicat de Omega 3 şi Omega 6, care ajută la scăderea nivelului de colesterol. Lista proprietăţilor sale este lungă: întăreşte imunitatea, revitalizează organismul, este un remediu împotriva bronşitei şi astmului infantil şi ideal pentru femeile la menopauză. Conţinutul bogat în calciu îi protejează pe copii de infecţiile gastrointestinale. Laptele rezistă 10-12 zile la 2-4 grade temperatura de păstrare, iar după deschidere trebuie băut în cel mai scurt timp. Se agită bine şi se consumă fără fierbere.

Laptele de măgăriţă, cel mai scump de pe piaţă, e la mare căutare chiar în Reşiţa. 100 de lei litrul garantează rentabilitatea investiţiei.

Andrei Cut a mai subliniat pentru Radio Reşiţa că, preia comenzile pe internet, pe pagina de socializare a fermei şi livrează personal laptele beneficiarilor, iar cerinţele cele mai mari vin chiar de pe piaţa cărăşană, din municipiul reşedinţă de judeţ, între 8 şi 9 litri pe săptămână.

Sursa foto: facebook The Donkey Farm şi Andrei Cut