Evenimentul este marcat de Arhivele Naţionale ale României, la nivel naţional, prin organizarea unor acţiuni menite să aducă în atenţia opiniei publice locul şi rolul Arhivelor în societate, să încurajeze dialogul cultural şi schimbul de idei, şi, totodată, să promoveze dimensiunea culturală a instituţiei şi rolul ei în cunoaşterea, conservarea şi valorizarea documentului de arhivă ca o componentă esenţială a patrimoniului cultural naţional.

La 30 octombrie 2020, Arhivele Naţionale ale României au organizat, la sediul Bibliotecii Academiei Române, ceremonia publică de exprimare a recunoştinţei faţă de distinsul academician Leon Dănăilă, ca urmare a valoroasei donaţii de documente făcute instituţiei. Donaţia cuprinde documente preţioase care reflectă viaţa profesională şi personală a reputatului neurochirurg român: corespondenţă din tinereţe, manuscrise ale operelor ştiinţifice, diplome, medalii, invitaţii, fotografii realizate în timpul activităţilor intraspitaliceşti, excursii, de la congrese din ţară şi străinătate. Evenimentul nu s-a desfăşurat cu public, din cauza epidemiei de COVID, putând fi vizionat, live, pe pagina oficială de Facebook a Arhivelor Naţionale, precizează http://arhivelenationale.ro/.

Tot cu prilejul acestei zile, la 29 octombrie, a fost organizată o masă rotundă cu tema „Bune practici în arhivistica românească actuală”, cu următoarele secţiuni: „Bunul, răul şi urâtul: practici arhivistice la creatorii şi deţinătorii de arhivă”, moderator Bogdan-Florin Popovici; „Mai mult, mai repede, de mai departe: despre accesul la fondurile deţinute de Arhivele Naţionale, moderator Claudiu-Victor Turcitu; „O lume minunată, în care vom găsi numai copii?! Experienţe de copiere digitală la creatorii de arhivă”, moderator Ştefania Grigorie. Evenimentul s-a desfăşurat pe o platformă online, accesând linkul https://meet.jit.si/ANR_Bune_Practici.

Arhivele Naţionale ale României (ANR) sunt o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. În prezent, ANR funcţionează în baza Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, modificată şi completată prin Legea nr. 358/2002, respectiv prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 39/2006, notează site-ul oficial amintit mai sus.

La 1/13 mai 1831, au fost înfiinţate la Bucureşti, Arhivele Statului din Ţara Românească, aflate în subordinea Departamentului Treburilor din Lăuntru (Ministerul de Interne) Primul director a fost Iordache Rasti (1831-1837). A urmat, la 1/13 ianuarie 1832, înfiinţarea la Iaşi, a Arhivelor Statului din Moldova, aflate în subordinea Logofeţiei Dreptăţii (Ministerul Justiţiei). Primul director a fost Gheorghe Asachi (1832-1849), notează acelaşi volum.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat, la 31 octombrie 1862, decretul de înfiinţare a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului din Bucureşti (din 1996, Arhivele Naţionale ale României) prin unificarea Arhivelor Statului din Ţara Românească şi Moldova, în subordinea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Primul director general a fost Grigore Bengescu. Noua organizare avea la bază principiul separării documentelor cu valoare istorică de cele cu valoare practică. Regulamentul pentru organizarea serviciilor arhivelor statului a intrat în vigoare la 25 iulie/6 august 1872, conform volumului „Istoria României în date” (1971).

Sursa: Agerpres