Ascultă Radio România Reșița Live

Ziua internaţională a femeilor din mediul rural, marcată şi în România de mai bine de două decenii

Anual la data de 15 octombrie este sărbătorită Ziua internaţională a femeilor din mediul rural pentru a conştientiza faptul că femeile de la sate contribuie la bunăstarea familiilor şi la dezvoltarea economiei rurale.

Ziua internaţională a femeilor din mediul rural, marcată şi în România de mai bine de două decenii

Articol editat de Gerhard Chwoika, 15 octombrie 2020, 12:57

Prima Zi internaţională a femeilor din mediul rural a fost celebrată pentru prima dată la 15 octombrie 2008. Instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007, această zi recunoaşte „rolul critic şi contribuţia femeilor din mediul rural în consolidarea dezvoltării rurale, a agriculturii, îmbunătăţirea securităţii alimentare şi eradicarea sărăciei rurale”, potrivit www.un.org.

Ideea celebrării, în fiecare an, a unei Zile mondiale dedicate femeilor din mediul rural s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing (China), în septembrie 1995. Propunerile pentru organizarea unei astfel de zile au venit din partea mai multor organizaţii: Federaţia Internaţională a Producătorilor Agricoli (IFAP), Asociaţia mondială a femeilor din zona rurală (ACWW), Reţeaua Asociaţiilor femeilor africane din zona rurală (NARWA) şi Fundaţia Summitul Mondial al Femeilor (WWSF).

Potrivit site-ului www.un.org, femeile din mediul rural, dintre care majoritatea depind de resursele naturale şi de producţia agricolă pentru asigurarea hranei zilnice, alcătuiesc peste un sfert din totalul populaţiei mondiale. În ţările în curs de dezvoltare, femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43 la sută din forţa de muncă din agricultură şi din producţia de prelucrare şi procesare a unei părţi considerabile din produsele alimentare, conferindu-le astfel acestora responsabilitatea principală pentru siguranţa alimentară.

Rolul crucial pe care îl joacă femeile şi fetele în asigurarea durabilităţii gospodăriilor şi a comunităţilor rurale, în îmbunătăţirea mijloacelor de trai rural şi a bunăstării generale a fost recunoscut din ce în ce mai mult. Femeile reprezintă o p arte importantă din forţa de muncă agricolă şi îndeplinesc cea mai mare parte a îngrijirii neplătite şi a muncii casnice în cadrul familiilor şi gospodăriilor din zonele rurale. Ele îşi aduc contribuţia semnificativă la producţia agricolă, securitatea alimentară şi nutriţie, gestionarea terenurilor şi a resurselor naturale, precum şi construirea rezistenţei climatice.

Tema din acest an a Zilei internaţionale a femeilor din mediul rural este adaptată crizei mondiale sanitare: „Construirea rezistenţei femeilor din mediul rural pe fondul COVID-19” („Building rural women’s resilience in the wake of COVID-19”). Femeile şi fetele sunt dezavantajate în această pandemie, o problemă agravată în zonele rurale, potrivit ONU. Femeile din mediul rural se confruntă deja cu problemele anterioare specifice în viaţa lor. În plină pandemie, este mai puţin probabil ca femeile din zonele îndepărtate să aibă acces la servicii de sănătate de calitate, medicamente şi vaccinuri. Normele sociale restrictive şi stereotipurile de gen pot limita, de asemenea, capacitatea femeilor din mediul rural de a avea acces la serviciile de sănătate. În plus, multe dintre acestea suferă de izolare, dezinformare şi lipsa accesului la tehnologie pentru a-şi îmbunătăţi munca şi viaţa.

Rolul crucial pe care îl joacă femeile şi fetele în asigurarea durabilităţii gospodăriilor şi comunităţilor rurale, îmbunătăţirii mijloacelor de trai rurale şi a bunăstării generale, este pe deplin acceptat. Femeile reprezintă o proporţie substanţială a forţei de muncă agricole şi prestează cea mai mare parte a muncii casnice fără recompensă în cadrul familiilor şi gospodăriilor din zonele rurale. Acestea aduc contribuţii semnificative la producţia agricolă, la securitatea alimentară şi nutriţie, la gestionarea terenurilor şi a resurselor naturale şi la construirea rezistenţei climatice.

În timp ce sărăcia extremă a scăzut la nivel global, un miliard de oameni care continuă să trăiască în condiţii inacceptabile de sărăcie sunt puternic concentraţi în zonele rurale. Ratele sărăciei în zonele rurale din majoritatea regiunilor sunt mai mari decât cele din zonele urbane. Cu toate acestea, agricultura de mici dimensiuni produce aproape 80 la sută din produsele alimentare din Asia şi Africa sub-sahariană şi susţine mijloacele de existenţă ale aproximativ 2,5 miliarde de oameni.

Femeile din mediul rural suferă în mod disproporţionat de sărăcie şi se confruntă cu forme multiple de discriminare, violenţă şi nesiguranţă. Cincisprezece ani de eforturi în Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) au produs doar îmbunătăţiri marginale în situaţia femeilor din mediul rural.

Având în vedere că 76 la sută din populaţia cea mai săracă trăieşte în zonele rurale, asigurarea accesului femeilor din mediul rural la resursele producţiei agricole contribuie la reducerea foametei şi a sărăciei în lume şi atribuie femeilor din mediul rural un rol important pentru succesul noii Agende de Dezvoltare Durabilă până în 2030, conform www.un.org.

Încă de la începutul sărbătoririi sale, s-a considerat că acest eveniment poate reprezenta un mod pragmatic de a obţine recunoaşterea şi susţinerea rolurilor multiple asumate de femeile din mediul rural, care se ocupă de obicei cu agricultura sau deţin mici afaceri. Din cauza rolului lor cheie privind producţia agricolă şi a siguranţei acesteia s-a decis ca Ziua internaţională a femeilor din mediul rural să fie aniversată la 15 octombrie, cu o zi înaintea Zilei mondiale a alimentaţiei.

Femeile din mediul rural, reprezentând un sfert din populaţia lumii, lucrează ca fermieri, salariaţi şi antreprenori, conform statisticilor ONU. Mai puţin de 20% din proprietarii de terenuri la nivel mondial sunt femei. În zonele rurale, diferenţa de remunerare între sexe este de până la 40%. Reducerea decalajului în ratele de participare a forţei de muncă între bărbaţi şi femei cu 25% până în 2025 ar putea creşte PIB-ul global cu 3,9%. Dacă femeile din zonele rurale ar avea acces la activele agricole, la educaţie şi la pieţe ca şi bărbaţii, producţia agricolă ar putea fi mărită, iar numărul persoanelor înfometate ar putea fi redus cu 100-150 milioane.

În România, Ziua femeii din mediul rural a fost sărbătorită pentru prima dată în 1999, în localitatea Moeciu, judeţul Braşov.

Sursa: agerpres.ro

Sursa foto: ziarulunirea.ro

Ziua Internaţională a Rangerilor, marcată prin muncă de Administraţia Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului
Fapt divers vineri, 31 iulie 2026, 06:00

Ziua Internaţională a Rangerilor, marcată prin muncă de Administraţia Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului

Astăzi, după 19 ani de la proclamare, Ziua Rangerului este sărbătorită de peste 100 de organizații de pe șase continente. În România,...

Ziua Internaţională a Rangerilor, marcată prin muncă de Administraţia Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului
Postul Adormirii Maicii Domnului începe pe 31 iulie 2026. Reguli de post, dezlegări și semnificația celor două săptămâni de pregătire spirituală
Fapt divers vineri, 31 iulie 2026, 00:31

Postul Adormirii Maicii Domnului începe pe 31 iulie 2026. Reguli de post, dezlegări și semnificația celor două săptămâni de pregătire spirituală

Postul se încheie în 14 august, în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, prăznuită anual la 15 august. Timp de două săptămâni,...

Postul Adormirii Maicii Domnului începe pe 31 iulie 2026. Reguli de post, dezlegări și semnificația celor două săptămâni de pregătire spirituală
Taxa de vizitare a Parcului Național Semenic – Cheile Carașului este de 10 lei pe zi. Administraţia explică de ce este necesară achitarea ei
Fapt divers miercuri, 29 iulie 2026, 23:06

Taxa de vizitare a Parcului Național Semenic – Cheile Carașului este de 10 lei pe zi. Administraţia explică de ce este necesară achitarea ei

Turiștii care aleg să viziteze Parcul Național Semenic – Cheile Carașului sunt îndemnați să se informeze înainte de a porni la drum,...

Taxa de vizitare a Parcului Național Semenic – Cheile Carașului este de 10 lei pe zi. Administraţia explică de ce este necesară achitarea ei
De la Gărâna Folk 2026 spre Gărâna Folk 2027, cu emoție și nostalgie!
Fapt divers luni, 27 iulie 2026, 20:30

De la Gărâna Folk 2026 spre Gărâna Folk 2027, cu emoție și nostalgie!

Patru tineri entuziaști au reușit să coordoneze frumos cea de-a 19-a ediție a Festivalului în perioada 24 – 26 iulie, unde altundeva decât...

De la Gărâna Folk 2026 spre Gărâna Folk 2027, cu emoție și nostalgie!
Fapt divers duminică, 26 iulie 2026, 10:10

[EXCLUSIV] Cum va arăta noul spital OncoHelp din Reșița. PET-CT, 14 cabinete medicale și peste 30 de saloane

Proiectul viitorului spital de oncologie construit de Asociația OncoHelp la Reșița avansează, iar unitatea medicală promite să schimbe radical...

[EXCLUSIV] Cum va arăta noul spital OncoHelp din Reșița. PET-CT, 14 cabinete medicale și peste 30 de saloane
Fapt divers sâmbătă, 25 iulie 2026, 15:11

Campania inedită de prevenție: CT pulmonar la prețul unui pachet de țigări, continuă cu succes la Clinica de Imagistică şi Radiologie Bîrsăşteanu din Reşiţa

Clinica de Imagistică și Radiologie Bîrsășteanu din Reșița continuă campania de prevenție, dedicată depistării precoce a cancerului...

Campania inedită de prevenție: CT pulmonar la prețul unui pachet de țigări, continuă cu succes la Clinica de Imagistică şi Radiologie Bîrsăşteanu din Reşiţa
Fapt divers vineri, 24 iulie 2026, 11:42

Vara în Parcul Național Domogled – Valea Cernei: aventură, alpinism și viitoarele tabere Junior Ranger pentru copii

Vara în Parcul Național Domogled – Valea Cernei: aventură, alpinism și viitoarele tabere Junior Ranger pentru copii Vacanța de vară poate...

Vara în Parcul Național Domogled – Valea Cernei: aventură, alpinism și viitoarele tabere Junior Ranger pentru copii
Fapt divers joi, 23 iulie 2026, 17:34

„Banca de timp” – Modelul de ajutor reciproc implementat în premieră în Valea Almăjului din Caraş-Severin

Potrivit președintei Asociației BUNETI, Nicoleta Busa, iniţiatoarea „Băncii de timp” în România, acest concept nu este un proiect...

„Banca de timp” – Modelul de ajutor reciproc implementat în premieră în Valea Almăjului din Caraş-Severin