Cel mai reprezentativ cvartet românesc la nivel internațional, Cvartetul Arcadia, ansamblu în rezidență al Centrului Național de Artă “Tinerimea Română” din București, va susține un concert cameral – eveniment la Sala Radio, joi, 8 octombrie, de la ora 19:00. Concertul face parte din seria “Moștenitorii României muzicale” organizată de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera și este pus semnul aniversării Beethoven – 250. Din program fac parte Cvartetul op. 131 de Ludwig van Beethoven și o primă audiție absolută semnată de Dan Dediu: Cvartetul nr. 7 “Für Ulisse”, inspirat de muzica lui Beethoven, o comandă lansată de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera special pentru acest concert. Co-organizator al evenimentului: Centrul Național de Artă “Tinerimea Română”.

Concertul se desfășoară cu public, biletele fiind disponibile în rețeaua www.iabilet.ro (https://www.iabilet.ro/bilete-sala-radio-concert-cameral-sustinut-de-cvartetul-arcadia-60213/) și la casa de bilete a Sălii Radio.

Concertul este transmis în direct de Radio România Muzical, joi, 8 octombrie, ora 19:00. Premiera înregistrării audio-video a concertului este programată în rețelele sociale pentru duminică, 11 octombrie, ora 18:00.

Cvartetul Arcadia

Cu numeroase premii importante obținute la nivel internațional, concerte pe scene importante ale lumii și discuri apărute la case prestigioase, Cvartetul Arcadia este cel mai reprezentativ cvartet românesc al momentului.

Alcătuit din violoniștii Ana Török și Răsvan Dumitru, violistul Traian Boală și violoncelistul Zsolt Török, Cvartetul Arcadia este din 2015 ansamblu în rezidență al Centrului Național de Artă “Tinerimea Română” din București; cei patru muzicieni sunt membri ai Orchestrei Filarmonicii “Transilvania” din Cluj-Napoca.

Cvartetul Arcadia a fost înființat în anul 2006, când cei patru tineri muzicieni erau încă studenți ai Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj. Începând cu 2009,cvartetul obține premii importante la competiții internaționale prestigioase: International Chamber Music Competition din Hamburg (2009); Almere International Chamber Music Competition (2011), Wigmore Hall London International String Quartet Competition (2012, Osaka International Chamber Music Competition (2014).

Tot din 2009, debutează și activitatea discografică a Cvartetului Arcadia. Cvartete de Mendelssohn și Brahms figurează pe primul lor disc, primit cu entuziasm de critica internațională; a urmat în 2013 un disc cu Cvartetele nr. 1 și 2 de Leos Janacek, în 2018, un album cu integrala cvartetelor de Bartok, un real succes la nivel internațional. Din 2020, Cvartetul Arcadia va înregistra pentru casa Chandos integrala celor 17 cvartete de Miecyslaw Weinberg, un proiect ce se întinde pe următorii 5 ani.

Critica internațională a vorbit despre “interpretarea lor profundă”, “sonoritatea lor excepțională”, “forța lor expresivă care lasă o adâncă impresie asupra ascultătorului”. Sunt cuvinte care definesc spiritul Cvartetului Arcadia, un ansamblu românesc de elită, ale cărui concerte nu trebuie ratate.

Dan Dediu despre Cvartetul nr. 7

“Ideea compunerii Cvartetului de coarde nr.7 a apărut la inițiativa Radio România Muzical, în colaborare cu Rotary Club Pipera, pentru un eveniment ce marca cei 250 de ani de la nașterea lui Ludwig van Beethoven. Am scris lucrarea în 2020, în timpul pandemiei de coronavirus, pentru admirabilul cvartet Arcadia și am intitulat-o Für Ulisse (Beethoven-Études) – Cvartet de coarde nr.7 op.171.

Titlul, care parafrazează cu o ocheadă titlul celebrei bagatele Für Elise, dar închină paginile cvartetului veșnic-căutătorului Ulise, constituie totodată și un simbol al peregrinării mele interioare prin măruntaiele muzicii lui Beethoven. Cele cinci părți ale lucrării sunt concepute ca tot atâtea studii de caz ce adoptă aceeași atitudine de pornire: călătoria în posibil, în virtualul explorării unor căi de acces spre cotloane bizare ale muzicii lui Beethoven, pe care le preiau și le transform în expresie proprie. Mijloacele pe care le folosesc sunt inversările melodice, recurențele și combinațiile ritmice, dialogul instrumental, precum și fuziunile și deformările structurale.

Astfel, prima parte – Labirinto del silenzio -, folosește material beethovenian din sonata ”Appassionata” pentru pian, din sonata ”Lunii”, din ”Oda bucuriei” și din rondo-ul sonatei op.10 nr. 3, material pe care îl aduce la același numitor comun – compoziția cu pauze. Am constatat că la Beethoven există multiple calități ale pauzelor și coroanelor (fermatele), care lansează orizonturi de așteptare diferite, și atunci m-am gândit să mă ”joc” cu aceste câmpuri sonore care te fac să aștepți tema și ”trag de timp” (cum e în trecerea dintre introducere și apariția temei I din Simfonia a VII-a, p.I, de exemplu, sau în sonata Appassionata la început). Așa că cele câteva motive de câte 3-4 note le-am ”înmuiat” într-un sos de tăcere, dar cu coridoare de energie diferite. Titlul Labirinto del silenzio a apărut spontan, căci e vorba aici de o compoziție cu tăceri. Tempo-ul e presto, iar tăcerile sunt de fapt sunete vide, care nu se aud, dar sunt prezente, ca virușii, pe care nu-i vedem, dar sunt acolo.

Partea a doua – Idyll & Dankgesang – alterneză două universuri specific beethoveniene: scherzo-ul izoritmic (ca în cvartetul op.131) și imnul de mulțumire (Heiliger Dankgesang din cvartetul op.132). Cele două lumi vor fuziuona treptat, ajungând la o culminație entuziastă după un travaliu dezvoltător tipic beethovenian.

Un alt labirint este prezent în partea a treia, intitulată Labirinto del Bolero – Ravel’s Tattoo. Aici, motto-ul din Appassionata este dublat de motto-ul Simfoniei a V-a, care va deveni acompaniament ritmic într-o bagatelă sonoră ce împrumută anvelopa Bolero-ului de Ravel, adaptându-l ansamblului și materialului readymade. Liniile melodice sunt derivate din ”Oda bucuriei” și din tema I a concertului nr.4 pentru pian, apoi deraierile politonale se fac la interval de terță mică, obținându-se astfel o dramatizare thymotică a conținutului tematic.

Partea a patra – Moonlight Maze – construiește și ea un labirint al cărui miez este constituit de ”runa Selene”, motivul beethovenian din sonata ”Lunii”, care constituie în creația mea un element important de limbaj, pe care l-am folosit și teoretizat în diferite lucrări. Caracterul dansant al primei secțiuni, ce valorifică o melodică provenind din Concertul pentru vioară și orchestră, dar o orientează și proiectează spre un orizont cvasi-folcloric, va lăsa loc unei evoluții din grav în acut a motivului ”Lunii”, peste care se va suprapune o apariție sirenaică pe care am intitulat-o ”Ave Circe”, un fel de – mutatis mutandis – ”Ave Maria” de Gounod în palimpsest odiseic. A treia secțiune trece printr-un ”purgatoriu” al ”Marii Fugi op.133”, pentru a ieși la liman odată cu mecanismul pizzicato al viorii I, încremenită în derularea obsesivă și hipnotică a ”Sonatei Lunii”.

Finalul – Fantasia fantomagica sul nome Beethoven – pornește de la melograma numelui Beethoven și desfășoară un rondo-pastișă după cel al cvartetelor op.132 și op.130, în stil clasico-romantic, cu gesturi de ruptură și dezvoltări adaptate din sonatele pentru pian op.81b și op.90. Finalul e un exemplu de muzică nevăzută: discursul muzical este ”ciuruit” cu pauze din ce în ce mai mari, totul devenind ruină și semn descărnat al pulsației. Foșnetul întoarcerii paginii marchează această trecere a muzicii în ritual, într-un plan al simbolului, ca o fâlfâire ”a Lunii” asupra spiritului lui Beethoven”.

Proiectul “Moștenitorii României muzicale”

Organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, își propune să-i aducă pe una dintre cele mai prestigioase scene din România, cea a Sălii Radio, pe tinerii și excepționalii muzicieni ai României, artiști care desfășoară o importantă activitate în străinătate, dar pe care publicul românesc are șansa de a-i asculta prea rar. Recitalurile din acest proiect se adresează unui public larg, cu un repertoriu accesibil și cu o durată de o oră, fără pauză. Toate aceste evenimente au fost propuse Uniunii Europene de Radio și preluate de numeroase radiodifuziuni publice europene în emisiunile lor.

Precedentele evenimente organizate în cadrul proiectului “Moștenitorii României muzicale” s-au bucurat de un remarcabil succes de public și de critică. Protagoniști au fost pianiștii Florian Mitrea (16 octombrie 2018), Adela Liculescu (17 octombrie 2018), Mara Dobrescu (18 octombrie 2018), violoncelistul Andrei Ioniță, acompaniat de pianista Naoko Sonoda (15 aprilie 2019), pianista Axia Marinescu (6 iunie 2019), violonista Ioana Cristina Goicea și pianistul Andrei Banciu (12 octombrie 2019), Romanian Chamber Orchestra (3 noiembrie 2019), pianista Sînziana Mircea (14 noiembrie 2019), violoncelistul Valentin Răduțiu și pianistul Per Rundberg (4 martie 2020), Romanian Chamber Orchestra (20 august 2020).

Evoluțiile în recital ale pianiștilor Florian Mitrea, Adela Liculescu și Axia Marinescu se regăsesc acum pe albumul “Moștenitorii României muzicale” lansat de Editura Casa Radio la finalul anului 2019.

Pe lângă recitaluri, Radio România Muzical și Rotary Club Pipera au inițiat în 2020 și bursa “Moștenitorii României muzicale”, pentru tineri muzicieni cu vârste între 16 și 24 ani. Pianistul Cadmiel Boțac – câștigătorul bursei, pianista Kira Frolu, contrabasistul Vlad Rațiu și violoncelistul Cornelius Zirbo – finaliști – au fost deja protagoniștii “Concertelor roz” organizate de Radio România Muzical la Sala Radio în perioada 10 septembrie – 1 octombrie 2020.

De mai bine de 110 ani, Rotary, cu cei peste 1,2 milioane de membrii profeșioniști din toate vocațiile, este o rețea globală de lideri care acționează pentru a contribui la comunitățile din întreaga lume și a inspira oamenii de pretutindeni pentru o societate sustenabilă. Rotary Club Pipera asigură susținerea financiară a proiectului “Moștenitorii României muzicale” și promovează activ concertele, ca o expresie a preocupării de a servi comunitatea pe latura culturală, educațională și inspirațională. Toate fondurile strânse de Rotary Club Pipera pentru proiectul „Moștenitorii României muzicale” servesc exclusiv pentru achitarea onorariului artiștilor și a unei părți din costurile de promovare a recitalurilor. Publicul se poate implica activ în susținerea proiectului, prin donații în contul Rotary Club Pipera. Amănunte despre posibilitățile active de implicare pot fi accesate pe contul facebook/rotaryclubpipera/