Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO-AUDIO] „Ziua Limbii Române” se sărbătoreste în România pe 31 august la aceeași dată cu „Limba Noastră”în Republica Moldova!

Motto: „Limba română este patria mea”. Nichita Stănescu

[FOTO-AUDIO] „Ziua Limbii Române” se sărbătoreste în România pe 31 august la aceeași dată cu „Limba Noastră”în Republica Moldova!

Articol editat de Radio Resita, 31 august 2020, 11:05

Ziua Limbii Române se sărbătoreste în România la 31 august la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din anul 1990, ce are scopul de a onora limba de stat.

În legea 53/2013, se arată că Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită de către autorităţile publice din România şi de către reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific. De asemenea, legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în cadrul programelor lor manifestările dedicate acestei zile.

Ziua Limbii Române se sărbătoreşte şi în Republica Moldova începând din anul 1990. În urma solicitărilor celor circa 700.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Chişinău, care a avut loc la 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti a adoptaţ la 31 august 1989, Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de staţ se arată pe site-ul www.moldova.org. Totodată, o altă lege stipula renunţarea la grafia chirilică şi revenirea la alfabetul latin, ambele acte legislative menţionând explicit faptul că limba moldovenească este identică cu limba română. Anul următor, la 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca sărbătoarea naţională ”Limba noastră cea română”, iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în ”Limba noastră”. Cu toate acestea, sărbătoarea continuă să rămână cunoscută ca Zi a Limbii Române, rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova fiind consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991.

„Limba română este patria mea”

Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italianei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. 17 milioane se află în Romania, unde româna este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din populaţie.

La ceas aniversar al limbii române am stat de vorbă cu dr.filolog Ada D.Cruceanu, un om a cărui menire este aceea de a ține candela cuvântului aprinsă. Erudită și modestă, prezentă în viața culturală a Cetății cu un profesionalism aparte, nu știu dacă există o întrebare căreia să nu îi descopere sensul și răspunsul.

Parafrazându-l pe Nichita Stănescu aș putea spune că atunci când vorbim despre limba română este ca o duminică, iar Ada D. Cruceanu este un Model al tuturor generaților trăitoare și vorbitoare în patria limbii și literaturii române:

„Dacă am pus cât de cât o cărămidă sau măcar o piatră la limba română, am făcut-o în virtutea testamentului lui Enăchiță Văcărescu-Las vouă moștenire creșterea limbii românești și-a patriei cinstire!

Să nu-mi spuneți că este desuet, că dacă ar fi așa n-aș crede că s-ar fi inventat o zi a limbii române de celebrare a ei.Bine ar fi să o facem în fiecare zi, dar măcar cu ocazia aceasta să ne aducem aminte că suntem moștenitorii unei limbi despre care, sigur, am putea oricând să vorbim cu ipotexe diferite privindu-i originea, privindu-i extensia, privindu-i dificultățile de traducere, privind și modul în care astăzi pierdem câte ceva, dar poate că în viitor ceea ce pierdem acum devine un câștig.Un La Mulți Ani se cuvine tuturor celor care o vorbesc, tuturor celor care o îmbogățesc, indiferent oriunde s-ar afla și tuturor celor care, circulând dintr-o parte în alta a lumii, așezându-se temporar sau definitiv în alte locuri, duc și acolo ceva din limba română și într-un fel compensatoriu contribuie la îmbogățirea altor limbi prin ceea ce cândva limba română a împrumutat și poate da înapoi în varianta denotativ-conotativă pe care ea însăși a creat-o de-a lungul timpului.

La mulți ani, tuturor celor scriu, traduc, citesc în zona noastră, în întreg Banatul, în întreg spațiul locuit de vorbitori de limbă română!”

Banatul Montan este un continent al patriilor, un model de convieţuire pentru întreaga Europă şi am apelat la opinia unei personalităţi a locului, Erwin Jose Ţigla, preşedintele Forumului Democratic al Germanilor, care ne-a mărturisit:

„Limba română este limba țării în care trăiesc,este o parte din sufletul meu la fel ca și limba germană, limba maternă, am crescut și m-am dezvoltat în limba română, nu mi-aș putea închipui să trăiesc în altă limbă decât cea în care m-am dezvoltat de-a lungul anilor. Limba română este limba în care transpun în viață nenumărate activități în cadrul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz”, limba română este cea în care scriu foarte multe articole în publicații din țară și de peste hotare,limba română este cea care bate în inima mea alături de limba germană.Exprim o chemare către ascultătorii noștri, pe oriunde, pe orice meleaguri îi duce viața să nu uite limba în care s-au născut, limba română”.

De asemenea, româna este limbă oficială sau administrativă în Uniunea Latină, organizaţie internaţională ce reuneşte ţările lumii în care se vorbeşte una dintre limbile romanice şi în Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007.

Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase în statul monastic Muntele Athos.

Limba română este limbă maternă sau este vorbită şi în Ucraina, Ungaria, pe Valea Timocului în Serbia sau în Bulgaria. Este vorbită şi în comunităţile etnicilor români din Croaţia, Slovenia, Slovacia sau Polonia.

Emigranţii au dus limba română peste tot în lume: în Israel 5 % din populaţie provine din România şi vorbeşte limba română. În Italia, Spania, SUA, Canada, Franţa, Germania, Portugalia, Cipru sau Australia se estimează că locuiesc peste 3 milioane de români.

Studenţii străini sau cei care au lucrat în România sunt vorbitori de limba română şi se estimează că peste o jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu, care şi-au făcut studiile în România, vorbesc limba română.

Limba română este predată în ţări est-europene unde există comunități semnificative româneşti, dar şi în instituţii de învăţământ din 43 de ţări ale lumii, unde limba română este învăţată ca limbă străină.

În această zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Limba este cartea de nobleţe a unui neam. Tuturor trăitorilor în limba română: LA MULȚI ANI!

Epilog: „Pentru mine, limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet”. Fănuș Neagu

Anca Bica Bălălău

Ziua Internațională a Sitului și Monumentelor Istorice – ediția a III-a la Moldova Nouă
Cultură luni, 13 aprilie 2026, 17:41

Ziua Internațională a Sitului și Monumentelor Istorice – ediția a III-a la Moldova Nouă

Ziua Internațională a Sitului și Monumentelor Istorice va fi marcată la Moldova Nouă. A III-a ediţie a evenimentului are loc sâmbătă, 18...

Ziua Internațională a Sitului și Monumentelor Istorice – ediția a III-a la Moldova Nouă
În amintirea lui Zoltán Falusy: 50 de ani de la plecarea la cele veşnice a pictorului care a format generații de artiști la Reșița
Cultură luni, 13 aprilie 2026, 16:49

În amintirea lui Zoltán Falusy: 50 de ani de la plecarea la cele veşnice a pictorului care a format generații de artiști la Reșița

Zoltán Falusy, unul dintre cei mai importanți artiști plastici ai Reșiței și mentor al mai multor generații de creatori, este comemorat în...

În amintirea lui Zoltán Falusy: 50 de ani de la plecarea la cele veşnice a pictorului care a format generații de artiști la Reșița
Concert Pascal „Lumină din Lumină” – ediţia a IV-a
Cultură luni, 13 aprilie 2026, 11:59

Concert Pascal „Lumină din Lumină” – ediţia a IV-a

Concert Pascal „Lumină din Lumină” – ediția a IV-a, luni, 13 aprilie 2026, la Bocșa. Primăria Orașului Bocșa, Consiliul Local Bocșa și...

Concert Pascal „Lumină din Lumină” – ediţia a IV-a
Constantin Gruescu, comemorat la 102 ani de la naștere. Personalitatea care a dus faima mineralogiei Banatului Montan în lume
Cultură duminică, 12 aprilie 2026, 16:52

Constantin Gruescu, comemorat la 102 ani de la naștere. Personalitatea care a dus faima mineralogiei Banatului Montan în lume

Constantin Gruescu, una dintre cele mai respectate personalități ale Banatului Montan, este comemorat în 2026 la 102 ani de la naștere. Prin...

Constantin Gruescu, comemorat la 102 ani de la naștere. Personalitatea care a dus faima mineralogiei Banatului Montan în lume
Cultură joi, 9 aprilie 2026, 23:08

Festivalul de Dansuri Germane pentru Copii 2026 la Jimbolia – tradiție, cultură și spectacole pentru cei mici

Ediția a IV-a a Festivalului de Dansuri Germane pentru Copii va avea loc pe 18 aprilie 2026, de la ora 12:00, la Casa de Cultură din Jimbolia....

Festivalul de Dansuri Germane pentru Copii 2026 la Jimbolia – tradiție, cultură și spectacole pentru cei mici
Cultură miercuri, 8 aprilie 2026, 18:13

Paștele Tinerilor 2026 la Biserica „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Marga

În cea de-a treia zi a Praznicului Învierii Domnului, tinerii se reunesc pentru a celebra Paștele Tinerilor 2026, un eveniment dedicat credinței,...

Paștele Tinerilor 2026 la Biserica „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Marga
Cultură marți, 7 aprilie 2026, 19:27

Gărâna Jazz Festival 2026: 30 de ani de muzică, natură și artiști internaționali din 16 ţări

Gărâna Jazz Festival aniversează 30 de ani de existență printr-o ediție specială ce va avea loc între 9 și 12 iulie 2026. Evenimentul...

Gărâna Jazz Festival 2026: 30 de ani de muzică, natură și artiști internaționali din 16 ţări
Cultură marți, 7 aprilie 2026, 17:38

Teatrul de Vest a scos o premieră ce îi marchează o bornă definitivă în istoria sa, de acum totul se transformă: înainte de ’’Oameni, locuri și lucruri’’ și după ’’Oameni, locuri și lucruri’’

Motto: „Ai căutat cea mai grea povară şi atunci te-ai găsit pe tine însuţi” Friedrich Nietzsche. ’’Oameni, locuri și...

Teatrul de Vest a scos o premieră ce îi marchează o bornă definitivă în istoria sa, de acum totul se transformă: înainte de ’’Oameni, locuri și lucruri’’ și după ’’Oameni, locuri și lucruri’’