Motto: „Limba română este patria mea”. Nichita Stănescu

Ziua Limbii Române se sărbătoreste în România la 31 august la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din anul 1990, ce are scopul de a onora limba de stat.

În legea 53/2013, se arată că Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită de către autorităţile publice din România şi de către reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific. De asemenea, legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în cadrul programelor lor manifestările dedicate acestei zile.

Ziua Limbii Române se sărbătoreşte şi în Republica Moldova începând din anul 1990. În urma solicitărilor celor circa 700.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Chişinău, care a avut loc la 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti a adoptaţ la 31 august 1989, Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de staţ se arată pe site-ul www.moldova.org. Totodată, o altă lege stipula renunţarea la grafia chirilică şi revenirea la alfabetul latin, ambele acte legislative menţionând explicit faptul că limba moldovenească este identică cu limba română. Anul următor, la 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca sărbătoarea naţională ”Limba noastră cea română”, iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în ”Limba noastră”. Cu toate acestea, sărbătoarea continuă să rămână cunoscută ca Zi a Limbii Române, rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova fiind consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991.

„Limba română este patria mea”

Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italianei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. 17 milioane se află în Romania, unde româna este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din populaţie.

La ceas aniversar al limbii române am stat de vorbă cu dr.filolog Ada D.Cruceanu, un om a cărui menire este aceea de a ține candela cuvântului aprinsă. Erudită și modestă, prezentă în viața culturală a Cetății cu un profesionalism aparte, nu știu dacă există o întrebare căreia să nu îi descopere sensul și răspunsul.

Parafrazându-l pe Nichita Stănescu aș putea spune că atunci când vorbim despre limba română este ca o duminică, iar Ada D. Cruceanu este un Model al tuturor generaților trăitoare și vorbitoare în patria limbii și literaturii române:

„Dacă am pus cât de cât o cărămidă sau măcar o piatră la limba română, am făcut-o în virtutea testamentului lui Enăchiță Văcărescu-Las vouă moștenire creșterea limbii românești și-a patriei cinstire!

Să nu-mi spuneți că este desuet, că dacă ar fi așa n-aș crede că s-ar fi inventat o zi a limbii române de celebrare a ei.Bine ar fi să o facem în fiecare zi, dar măcar cu ocazia aceasta să ne aducem aminte că suntem moștenitorii unei limbi despre care, sigur, am putea oricând să vorbim cu ipotexe diferite privindu-i originea, privindu-i extensia, privindu-i dificultățile de traducere, privind și modul în care astăzi pierdem câte ceva, dar poate că în viitor ceea ce pierdem acum devine un câștig.Un La Mulți Ani se cuvine tuturor celor care o vorbesc, tuturor celor care o îmbogățesc, indiferent oriunde s-ar afla și tuturor celor care, circulând dintr-o parte în alta a lumii, așezându-se temporar sau definitiv în alte locuri, duc și acolo ceva din limba română și într-un fel compensatoriu contribuie la îmbogățirea altor limbi prin ceea ce cândva limba română a împrumutat și poate da înapoi în varianta denotativ-conotativă pe care ea însăși a creat-o de-a lungul timpului.

La mulți ani, tuturor celor scriu, traduc, citesc în zona noastră, în întreg Banatul, în întreg spațiul locuit de vorbitori de limbă română!”

Banatul Montan este un continent al patriilor, un model de convieţuire pentru întreaga Europă şi am apelat la opinia unei personalităţi a locului, Erwin Jose Ţigla, preşedintele Forumului Democratic al Germanilor, care ne-a mărturisit:

„Limba română este limba țării în care trăiesc,este o parte din sufletul meu la fel ca și limba germană, limba maternă, am crescut și m-am dezvoltat în limba română, nu mi-aș putea închipui să trăiesc în altă limbă decât cea în care m-am dezvoltat de-a lungul anilor. Limba română este limba în care transpun în viață nenumărate activități în cadrul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz”, limba română este cea în care scriu foarte multe articole în publicații din țară și de peste hotare,limba română este cea care bate în inima mea alături de limba germană.Exprim o chemare către ascultătorii noștri, pe oriunde, pe orice meleaguri îi duce viața să nu uite limba în care s-au născut, limba română”.

De asemenea, româna este limbă oficială sau administrativă în Uniunea Latină, organizaţie internaţională ce reuneşte ţările lumii în care se vorbeşte una dintre limbile romanice şi în Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007.

Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase în statul monastic Muntele Athos.

Limba română este limbă maternă sau este vorbită şi în Ucraina, Ungaria, pe Valea Timocului în Serbia sau în Bulgaria. Este vorbită şi în comunităţile etnicilor români din Croaţia, Slovenia, Slovacia sau Polonia.

Emigranţii au dus limba română peste tot în lume: în Israel 5 % din populaţie provine din România şi vorbeşte limba română. În Italia, Spania, SUA, Canada, Franţa, Germania, Portugalia, Cipru sau Australia se estimează că locuiesc peste 3 milioane de români.

Studenţii străini sau cei care au lucrat în România sunt vorbitori de limba română şi se estimează că peste o jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu, care şi-au făcut studiile în România, vorbesc limba română.

Limba română este predată în ţări est-europene unde există comunități semnificative româneşti, dar şi în instituţii de învăţământ din 43 de ţări ale lumii, unde limba română este învăţată ca limbă străină.

În această zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Limba este cartea de nobleţe a unui neam. Tuturor trăitorilor în limba română: LA MULȚI ANI!

Epilog: „Pentru mine, limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet”. Fănuș Neagu

Anca Bica Bălălău