Zeci de mii de persoane au ieşit din nou în stradă duminică la Minsk împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, menţinând presiunea la două săptămâni de la declanşarea unei mişcări istorice de protest pentru a denunţa alegerile prezidenţiale contestate, relatează AFP şi DPA.

Mobilizarea a părut asemănătoare ca amploare cu cea de săptămâna trecută, când circa 100.000 de persoane au manifestat, potrivit jurnaliştilor AFP.

În vârstă de 65 de ani şi la putere de 26 de ani, Lukanşenko s-a angajat în această săptămână că ‘va rezolva problema’ contestării, despre care spune că este un complot occidental, şi chiar a plasat armata în stare de alertă, acuzând NATO de manevre la frontierele Belarusului.

Cu toate acestea, o mulţime imensă de protestatari, care au fluturat drapele alb şi roşu, stindardul mişcării de contestare, a sfidat ameninţările autorităţilor şi s-a adunat în Piaţa Independenţei şi pe Bulevardul Independenţei, precum şi pe străzile adiacente, strigând în cor sloganuri precum ‘Libertate!’ sau ‘Lukanşenko, pleacă!’.

Media şi conturi de pe serviciul de mesagerie Telegram apropiate de opoziţie au vorbit despre peste 100.000 de protestatari în capitala Belarusului pentru a doua duminică la rând. La 16 august a avut loc o primă manifestaţie uriaşă, în faţa unei mobilizări mult mai reduse a susţinătorilor puterii.

Manifestaţii au avut loc duminică şi în alte oraşe, în special la Mogilev şi Grodno.

Opoziţia consideră că scrutinul de la 9 august prin care Lukaşenko a fost reales a fost fraudat şi denunţă brutala represiune care a urmat.

Forţele speciale au fost desfăşurate în număr mare, potrivit unor jurnalişti ai AFP, dar nu au intervenit împotriva acestei manifestaţii neautorizate. Forţele de securitate au blocat numeroase staţii de metrou, astfel că grupuri mari de persoane au fost nevoite să ajungă la protest pe jos, potrivit DPA. Manifestaţiile s-au desfăşurat paşnic. Cu toate acestea, poliţia îndemna lumea să nu participe la marş, prin anunţuri transmise la difuzoare.

Ministerul Apărării a atras atenţia că, în cazul unor tulburări în apropiere de memoriale dedicate celui de-Al Doilea Război Mondial, locuri de proteste în ultimele două săptămâni, vinovaţii se vor confrunta cu ‘armata’.

Unele dintre aceste locuri, în special la Minsk, au fost înconjurate de sârmă ghimpată şi de militari înarmaţi.

În ceea ce o priveşte, lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, care s-a proclamat învingătoare la scrutinul de la 9 august, s-a declarat sâmbătă ‘mândră de belaruşi’, care au depăşit teama ‘pentru a-şi apăra drepturile’.

‘Le cer să continue’, a declarat pentru AFP opozanta, refugiată în Lituania vecină.

Duminică, ea a declarat despre ameninţările autorităţilor că fac parte din ‘obişnuita intimidare a populaţiei’.

‘Este un lucru cu care populaţia din Belarus este obişnuită deja‘, a spus ea într-un interviu pentru agenţia BNS.

Însă belaruşii nu se mai tem şi sunt pregătiţi să îşi apere drepturile. Nimeni nu mai crede în preşedinte’, a adăugat opozanta.

Afirmaţiile sale vin în contextul în care locuitori din Estonia, Lituania şi Letonia şi-au dat mâna duminică într-un lanţ uman în semn de solidaritate cu protestatarii din Belarus, demonstraţia fiind numită Calea Libertăţii.

Demonstraţia vine la trei decenii după un gest similar de protest, când la 23 august 1989 ţările baltice şi-au exprimat dorinţa de a obţine independenţa faţă de Uniunea Sovietică.

Agerpres