Cultura este şi ea una dintre victimele acestui an 2020 ce se află sub încătuşarea pandemiei… astfel, că din cauza efectelor crizei provocate de coronavirus, Comisia Europeană a propus pe 18 august, să se ofere orașelor Rijeka din Croația și Galway din Irlanda posibilitatea de a-și prelungi titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2020” până la 30 aprilie 2021. Comisia propune, de asemenea, amânarea din 2021 în 2022 a anului în care Novi Sad, Serbia, va deveni Capitală Europeană a Culturii și din 2021 în 2023 a anului în care Timișoara și Elefsina , Grecia,  vor deține titlul.

Simona Neumann, președintele Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, a declarat în exclusivitate pentru ascultătorii Radio România Reşiţa:

„ Comisia Europeană a înaintat această propunere în urma consultării cu Ministerul Culturii, Primăria oraşului Timişoara şi Asociaţia Timişoara 2021-Capitală Europeană a Culturii, iar în toamna acestui an, probabil la începutul lunii octombrie va fi emisă noua decizie privind anul Capitalei Culturale Europene pentru Timişoara, adică 2023. Împreună cu Elefsina, Grecia, care trebuia să fie şi ea în 2021 şi alături de oraşul Vesprem din Ungaria care era programat pentru 2023.

În 2021 au primit posibilitatea cele două oraşe Rijeka și Galway ce trebuiau să fie în 2021 şi au permisiunea să îşi prelungească până la sfîrşitul lunii aprilie 2021 fiindcă aceste două oraşe au fost foarte grav afectate de pandemia de Covid 19.În contextul acestei pandemii nici nu mai putem vorbi de prea multe opţiuni sau alegeri, pentru că toate oraşele şi în general toată viaţa noastră a fost afectată, toate domeniile de la cel economic, social, mobilitatea cetăţenilor, turismul, toate au fost afectate şi sigur că în aceste condiţii este foarte greu să pregăteşti sau şi mai mult să susţi un an al Capitalei Europene a Culturii aşa cum Timişoara şi-a programat iniţial, pentru că în programul său s-a pus un accent foarte mare pe mobilitate, pe participarea cetăţenilor la actul cultural şi lucrul acesta devine din ce în ce mai dificil şi suntem într-o continuă adaptare a programului. Vom lua în calcul şi judeţul Caraş-Severin, noi am început deja un dialog cu Primăria Reşiţa de anul trecut, dar acum că această reprogramare este certă vom avea mai multi timp să dezvoltăm colaborări şi proiecte în comun cu instituţiile de cultură din Reşiţa, din judeţul Caraş-Severin şi sigur,  să scoatem în evidenţă şi anumite festivaluri deja cu tradiţie în Banatul de Munte unde sunt implicaţi artişti şi oameni de cultură din Timişoara pe de o parte, iar pe de altă parte am vrea să facem mai multe trasee turistice în judeţul Caraş-Severin , astfel încât turiştii care vor veni în Timişoara să aibă posibilitatea unor excursii dedicate tot culturii în Caraş-Severin.

Acum foarte multe aspecte în pregătirea noastră s-au schimbat, îmi place să cred că e un nou început atât pentru Timişoara cât şi pentru echipa care lucrează la acest program cultural, e o posibilitate de a ne organiza, de a ne regândi programul, sigur în noile condiţii, programe culturale în spaţii închise şi spaţii deschise. Echipa a fost anul acesta supusă la foarte multe încercări într-un exerciţiu continuu de readaptare a programului cultural cel puţin pentru anul acesta, pentru că au fost măsurile restrictive impuse de pandemie, apoi am avut schimbări în ceea ce priveşte organizarea ascociaţiei, dar cred că toate acestea trebuie să le privim cu optimism şi orice schimbare este o oportunitate să îţi regândeşti programul şi modul de abordare a pregătirilor.

Vă mulţumesc foarte mult!”

Potrivit executivului comunitar, incertitudinea creată de a pandemia de COVID-19 a afectat pregătirile aproape la toate nivelurile, de la perspectivele de finanțare la viitoarele reglementări în materie de siguranță. În plus, restricțiile de călătorie au redus drastic fluxurile turistice și oportunitățile pentru încheierea de parteneriate europene și internaționale.

Inițiativa „Capitalele Europene ale Culturii” a fost lansată în 1985 și a devenit în prezent una dintre cele mai prestigioase inițiative culturale europene. Orașele sunt selectate pe baza unui program cultural care trebuie să aibă o dimensiune europeană accentuată, să stimuleze participarea și implicarea activă a locuitorilor, comunităților și părților interesate din oraș și să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a orașului și a regiunii înconjurătoare.

Deținerea titlului de „Capitală Europeană a Culturii” este și o ocazie excelentă pentru orașe de a-și schimba imaginea, de a deveni cunoscute în lume, de a promova turismul sustenabil și de a-și regândi dezvoltarea prin cultură. Deținerea titlului are efecte pe termen lung nu doar din punct de vedere cultural, ci și din punct de vedere socio-economic atât pentru oraș, cât și pentru regiune.

Simona Neumann,președintele Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, şi-a început cariera în Timişoara, în 1995, la Institutul Intercultural, unde a lucrat timp de aproape un an, iar apoi s-a angajat la Universitatea de Vest, unde a fost, pe rând, referent de Relaţii Internaţionale, coordonatoare a filialei din Timişoara a Programului Leonardo da Vinci şi a Centrului de Informare privind Oportunităţile de Studii în SUA. Simona Neumann a revenit la Timişoara din Cipru. În perioada 2009 – 2012, a lucrat la Comisia Europeană de la Bruxelles, la Directoratul General pentru Extindere, fiind detaşată la Nicosia. Aici a gestionat un program complex de reconciliere, măsuri de încredere şi dezvoltare a societăţii civile şi unul de informare cu privire la politicile Uniunii Europene pentru comunitatea turcilor din Cipru, într-un context politic foarte sensibil. A acumulat o experienţă de 16 ani în Relaţii Internaţionale şi afaceri europene, poziţii ocupate în execuţie, coordonare şi management în diferite organizaţii româneşti şi de peste hotare.

Experienţa internaţională a început în cadrul celui mai proeminent program de diplomaţie publică al Departamentului de Stat din SUA, şi anume Programul Fulbright, la Consiliul pentru Schimburi Academice Internationale din Washington, în vara anului 2001. A urmat un stagiu petrecut la o companie de consultanţă în domeniul fondurilor europene din Florenţa, Italia. În perioada 2004-2009 a lucrat la ONU în Bucureşti, în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, unde a gestionat un proiect în domeniul reformei administraţiei publice din România. Simona Neumann este o reprezentantă a spiritului multicultural din Banat, vorbind în română, engleză, italiană şi maghiară.

Anca Bica Bălălău