„Prima casă”, redenumit „O familie, o casă”, va deveni „Noua casă”

Programul „Prima casă”, redenumit în acest an „O familie, o casă”, va deveni „Noua casă”, potrivit unui proiect de ordonanţă publicat de Ministerul Finanţelor Publice, iar creditele pentru achiziţionarea unei locuinţe noi, de maximum 100.000 de euro, vor fi garantate de stat în procent de 60%.

Articol editat de Alin Datcu, 10 iulie 2020, 16:59

Pentru achiziţia unei alte categorii de locuinţe, în valoare maximă de 70.000 de euro, statul garantează 50% din valoarea creditului, exclusiv dobânzile.

Se menţine avansul minim de 5% din preţul de achiziţie al locuinţei, acesta reprezentând diferenţa dintre preţul de achiziţie al locuinţei rezultat din antecontractul de vânzare-cumpărare şi finanţarea garantată.

„În vederea accentuării obiectivului urmărit prin modificările şi completările propuse, este necesară modificarea titlului actului normativ şi corelativ, a denumirii Programului, respectiv programul „Noua casă”. Schimbările preconizate prin prezentul act normativ facilitează accesul persoanelor fizice la achiziţia unei locuinţe noi în cadrul Programului sau la alte categorii de locuinţe prin acordarea de garanţii de stat în favoarea fiecărui beneficiar pentru una dintre următoarele categorii de credite, după cum urmează: a) credit acordat unui beneficiar pentru achiziţionarea unei locuinţe noi, în valoare maximă de 100.000 de euro, echivalent lei, garantat de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, în procent de maximum 60% din valoarea creditului, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat; b) credit acordat unui beneficiar pentru achiziţia unei alte categorii de locuinţe, în valoare maximă de 70.000 euro, echivalent lei, garantat de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, în procent de maximum 50% din valoarea creditului, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat”, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

Potrivit iniţiatorilor, prin stabilirea unor valori diferenţiate ale finanţărilor garantate, care cresc progresiv în funcţie de încadrarea locuinţelor în categoria noi, s-a urmărit stimularea achiziţiei de locuinţe noi, superioare din punct de vedere calitativ, în vederea înnoirii şi creşterii calităţii fondului locativ, având ca rezultat implicit şi relansarea sectorului de construcţii. Acelaşi scop s-a urmărit şi prin diferenţierea procentelor de garantare în funcţie de încadrarea locuinţelor în categoria noi, menţinându-se astfel politica legislaţiei actuale în vigoare de diferenţiere a procentelor de garantare în funcţie de această încadrare.

Prin noul proiect, autorităţile propun abrogarea unor dispoziţii din programul ‘O familie, o casă’, prevăzute de Legea nr. 40/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009. Este vorba despre cele referitoare la procentele diferenţiate de garantare de maximum 100% pentru toate categoriile de locuinţe achiziţionate de către persoanele care fac parte dintr-un grup vulnerabil definit conform art. 6 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, de maximum 50% pentru locuinţe noi şi consolidate, respectiv recepţionate la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului şi de maximum 40% pentru celelalte tipuri de locuinţe.

De asemenea, se propune eliminarea dispoziţiilor referitoare la limitele restrictive de venituri impuse beneficiarilor la data solicitării creditului garantat, individual sau ale beneficiarului împreună cu soţul sau soţia, după caz, care nu pot depăşi valoarea de 4.500 lei, respectiv nu pot depăşi valoarea veniturilor nete lunare ale familiei de 7.000 lei, pentru familiile cu unul sau mai mulţi copii, la data solicitării creditului garantat.

„Accentuarea caracterului social al programului „O familie, o casă” a ridicat unele probleme în ceea ce priveşte modalitatea în care poate fi acordat sprijinul statului pentru a facilita accesul la finanţări bancare pentru persoanele defavorizate şi a persoanele care fac parte din grupuri vulnerabile, persoane pentru care se acordă de regulă alte forme de sprijin şi intervenţii din partea statului. Ţinând cont de faptul că programul „Prima casă” a fost conceput ca un program de sprijin pentru populaţia activă, din clasa medie, capabilă să achiziţioneze o locuinţă în condiţiile pieţii şi să acceseze şi să susţină plata ratelor din împrumuturi bancare, este necesar resistematizarea funcţională a mecanismului de finanţare-garantare specific, astfel încât să poată fi create premise pentru atingerea obiectivelor şi pentru stimularea construcţiei şi achiziţionării de locuinţe noi. În contextul actual, caracterizat de manifestarea efectelor crizei economice pe fondul pandemiei de Covid-19, trebuie să fie utilizate programe şi mecanisme de finanţare-garantare care şi-au dovedit în timp funcţionalitatea şi eficienţa, atât în privinţa adresabilităţii, cât şi sub aspectul rezultatelor, aşa cum este cazul programului „Prima casă”. Un alt avantaj al utilizării unor mecanisme adaptate şi funcţionale este reprezentat de faptul că atât criteriile de eligibilitate, cât şi condiţiile de accesare şi de derulare a mecanismului de finanţare-garantare sunt consacrate şi extrem de cunoscute în piaţă, de către beneficiari, bănci, autorităţile şi organismele implicate, existând astfel premise ca noul Program va fi uşor de implementat. Modificările şi completările propuse prin prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă sunt centrate pe reluarea şi consolidarea elementelor de bune practici din prevederile, în prezent abrogate, ale vechiului program „Prima casă”, precum şi pe utilizarea mandatarului specializat al statului în operaţiuni de garantare în numele şi în contul statului a creditelor destinate achiziţionării de locuinţe – FNGCIMM”, se mai arată în nota de fundamentare.

Pe de altă parte, iniţiatorii proiectului de act normativ precizează că noile valori garantate de stat au fost stabilite având în vedere indicatorul supraaglomerării şi calitatea locuirii.

Potrivit sursei citate, suprafaţa medie a unei locuinţe în UE-28 este de peste 100 metri pătraţi (mp) în timp ce în România suprafaţa medie utilă a unei locuinţe era de 47,7 mp la 31 decembrie 2019 (conform datelor publicate de INS în Studiul – Fondul de locuinţe la 31 decembrie 2019). Totodată, în comparaţie cu suprafaţa medie locuibilă de 34 mp pe persoană din Europa, România are o medie relativ scăzută pe persoană (20 m2).

„Supraaglomerarea şi aspectele legate de condiţiile de locuit sunt luate în considerare pentru crearea unui indicator mai complet al calităţii locuirii. Rata privării severe de locuinţă, definită ca fiind proporţia persoanelor care locuiesc într-o locuinţă considerată supraaglomerată, fiind afectate în acelaşi timp de probleme locative, trebuie îmbunătăţită prin politici publice de susţinere a accesului populaţiei la achiziţionarea de locuinţe superioare calitativ, cu o suprafaţă corespunzătoare. În aceste condiţii, în considerarea analizei de mai sus, propunem stabilirea următoarelor praguri valorice maxime pentru finanţările garantate în cadrul Programului Noua casă: 100.000 euro echivalent lei pentru locuinţele noi şi pentru cele supuse unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării şi/sau reducerii riscului seismic recepţionate la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă sunt asimilate locuinţelor noi, cu un procent de garantare de maximum 60%; 70.000 euro echivalent lei pentru celelalte categorii de locuinţe, cu un procent de garantare de maximum 50%”, se mai arată în nota de fundamentare.

AGERPRES