Prima pagină » Sport » Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă: Ediția a XIX-a Salt Lake City 2002

Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă: Ediția a XIX-a Salt Lake City 2002

Articol editat de Daniel Babun, 6 februarie 2014, 08:16 / actualizat: 6 februarie 2014, 15:24

Cea de-a patra ediţie americană a Jocurilor Olimpice de iarnă, Salt Lake City (8 – 24 februarie 2002), a fost o reuşită a locuitorilor din statul Utah, care au făcut eforturi deosebite pentru a reuşi să realizeze fără subvenţii de la stat toate construcţiile necesare bunei desfăşurări a competiţiei.

A fost o ediţie cu atât mai specială cu cât nu trecuseră decât câteva luni de la atentatele teroriste din 11 septembrie, care au zguduit SUA şi lumea întreagă.

Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a acceptat ca drapelul american găsit printre ruinele World Trade Center să fie arborat pe Stadionul Olimpic din Salt Lake City, în cadrul ceremoniei de deschidere oficiată de preşedintele american George W. Bush.

În cadrul unui spectacol care a avut loc înaintea ceremoniei de deschidere a celei de-a XIX-a ediţii a Olimpiadei de iarnă de la Salt Lake City s-a adus un omagiu victimelor atentatelor din 11 septembrie. Măsurile de securitate au fost impresionante: 3.500 de soldaţi din Garda Naţională, 7.000 de ofiţeri de poliţie şi peste 5.000 de membri ai Comitetului de Organizare au fost implicaţi în asigurarea securităţii.

Au participat 77 de ţări şi 2.399 de sportivi (1.608 bărbaţi, 791 femei), care s-au întrecut în 78 de probe (42 masculine, 34 feminine, 2 mixte).

La această ediţie au obţinut primele medalii olimpice de aur din istoria acestor jocuri sportivi din Australia, China şi Croaţia. Camerunul a înregistrat o premieră absolută, devenind prima ţară din Africa participantă la o astfel de competiţie. A impresionat asistenţa sportivul Patrick Singleton, port-drapelul şi, totodată, unicul membru al delegaţiei Insulelor Bermude, care a defilat doar în şort la ceremonia de deschidere desfăşurată la o temperatură de multe grade sub zero.

SUA, ţara-gazdă, a pierdut finala la hochei pe gheaţă în faţa Canadei, atât la feminin, cât şi la masculin. Pentru prima oară în istoria participărilor sale, Suedia a plecat fără medalii de aur. Protagoniştii întrecerilor au fost biatlonistul norvegian Ole Einar Björndalen, cu 4 medalii de aur, şi schioarea croată Janica Kostelic, cu 3 medalii de aur şi una de argint.

Primele locuri în clasamentul general pe medalii: Norvegia (25 medalii, din care 13 de aur); Germania (36 medalii, din care 12 de aur); SUA (34 medalii, din care 10 de aur); Canada (17 medalii, din care 7 de aur).

România a participat cu 22 de sportivi (12 bărbaţi şi 10 femei) la 5 sporturi şi 26 de probe. Sportivii români nu au reuşit decât două locuri 15, prin sania de 2 persoane (Eugen Radu, Marian Tican) şi prin echipajul de bob-2 persoane feminin (Erika Kovacs, Maria Spirescu). Evoluţia sportivei Eva Tofalvi, considerată principala speranţă pentru o clasare bună, a dezamăgit, ea situându-se pe poziţia 52 în finalul probei de biatlon.

– locul 15 – sanie-2: Eugen Radu, Marian Tican

– locul 15 – bob-2: Erika Kovacs, Maria Spirescu

– locul 16 – sanie-2: Cristian Stanciu, Robert Tăleanu

– locul 20 – short-track, 1.500 m: Katalin Kristo

– locul 20 – short-track, 1.000 m: Katalin Kristo

– locul 21 – bob-4: Florin Enache, Adrian Duminicel, Iulian Pacioianu, Teodor Demetriad

– locul 22 – schi alpin, combinata alpină: Alexandra Munteanu

– locul 22 – short-track, 500 m: Katalin Kristo

– locul 23 – patinaj artistic: Maria-Roxana Luca

– locul 23 – patinaj artistic: Gheorghe Chiper

– locul 24 – patinaj viteză, 3.000 m: Andreea Jakab

– locul 25 – bob-2: Florin Enache, Adrian Duminicel