Retrospectivă 2019: Prima preşedenţie a Consiliului UE, 3 miniştri de Externe, un nou sistem de vot în diaspora

Articol editat de Casandra Silitra, 25 decembrie 2019, 08:59

Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene – o premieră pentru România, pierderea unui loc nepermanent în Consiliul de Securitate ONU, dar şi tensiunile legate de votul din diaspora, care au dus la remanierea unui ministru şi schimbarea sistemului de vot pentru românii din străinătate, au fost principalele teme care au marcat diplomaţia românească în anul 2019.

Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene: 90 de dosare închise; Sibiu, locul de întâlnire al liderilor europeni

Preşedinţia Consiliului UE a debutat oficial cu un eveniment amplu, la Ateneul Român, la care au participat toţi liderii Uniunii. O intervenţie remarcabilă a avut Donald Tusk, atunci preşedintele Consiliului European, care a ţinut un discurs în limba română, în care a evocat automobilul Dacia, „Rapsodia română”, victoria Stelei, la Sevilla, în 1986, şi statul de drept.

”Episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei Campionilor Europei la fotbal de la Sevilia, din 1986, când Steaua Bucureşti a învins FC Barcelona. Fac un apel la toţi românii să apere, în România şi în Europa, fundamentele civilizaţiei noastre politice – libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia. Să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu’, a afirmat înaltul oficial.

De altfel, la conferinţa de presă de la finalul summitului informal de la Sibiu, Tusk a prezentat o pereche de mănuşi de portar care i-au fost făcute cadou chiar de către Duckadam.

La summitul de la Sibiu s-au reunit toţi liderii UE şi ai ţărilor membre ale Uniunii (fără Marea Britanie). La finalul întâlnirii a fost adoptat un document în care era subliniată nevoia de coeziune în interiorul UE.

„Ne reafirmăm convingerea că uniţi suntem mai puternici în această lume tot mai neliniştită şi care prezintă tot mai multe provocări. Recunoaştem că avem responsabilitatea, ca lideri, de a face Uniunea noastră mai puternică şi de a ne crea un viitor mai bun, recunoscând totodată perspectiva europeană a altor state europene. De aceea, convenim astăzi în unanimitate asupra a 10 angajamente care ne vor ajuta să ne ridicăm la înălţimea acestei responsabilităţi”, se arată în Declaraţia de la Sibiu, publicată pe site-ul Consiliului European.

Cele 10 angajamente vizează domeniul Apărării, spiritul de solidaritate în vremuri dificile, deschiderea către soluţii comune, protejarea democraţiei şi statului de drept, punerea accentului pe rezultate „acolo unde contează cel mai mult”, respectarea principiului echităţii, utilizarea mijloacelor potrivite ambiţiilor UE, protejarea viitorului următoarelor generaţii de europeni şi faptul că Europa va fi un lider mondial responsabil.

În cifrele transmise de Guvern, la finalul celor şase luni, preşedinţia română a Consiliului UE – derulată sub motto-ul ” Coeziunea, o valoare comună europeană”- a însemnat aproximativ 2.500 de reuniuni şi evenimente, 90 de dosare legislative închise până la finalul activităţii legislative a Parlamentului European şi 84 de Concluzii ale Consiliului UE adoptate pe multiple teme de interes comun.

Controversa mutării ambasadei României în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim şi pierderea unui loc nepermanent în Consiliul de Securitate ONU

Primăvara lui 2019 a adus un anunţ controversat din partea Executivului de la Bucureşti, care despărţea poziţia României de cea a Uniunii Europene şi de rezoluţiile Consiliului de Securitate ONU – mutarea ambasadei în Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim.

Pe 24 martie, în cadrul unei conferinţe în Statele Unite ale Americii, premierul Viorica Dăncilă afirma că ambasada României în Israel va fi mutată la Ierusalim după „un proces de evaluare a oportunităţii mutării”. O zi mai târziu a venit o reacţie concretă: Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei şi-a anulat o vizită în România, în semn de protest după afirmaţiile premierului român.

Gestul a fost confirmat de preşedintele Klaus Iohannis, care a apreciat că Viorica Dăncilă a reuşit să pună „pe butuci” relaţia cu lumea arabă, arătând că regele iordanian „s-a simţit jignit” de declaraţiile premierului român.

După numeroase dezbateri şi evocarea, în mai multe rânduri, a unui memorandum al Ministerului de Externe ce analiza oportunitatea mutării ambasadei, la sfârşitul lunii mai, prim-ministrul Viorica Dăncilă a afirmat că decizia mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim aparţine preşedintelui Iohannis.

O lună mai târziu, România pierdea un loc nepermanent în Consiliul de Securitate ONU. Acest obiectiv fusese menţionat, încă de la începutul anului, ca unul major pentru diplomaţia română. În urma votului din acest for, locul desemnat regiunii din care face parte ţara noastră a revenit Estoniei.

Ulterior, Teodor Meleşcanu, atunci ministru de Externe, a admis că discuţiile din spaţiul public privind mutarea ambasadei României în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim au reprezentat una din problemele cu care ţara noastră s-a confruntat în legătură cu voturile ţărilor arabe.

„Au fost luări de poziţii din partea unor lideri politici importanţi din România, dar niciun moment Ministerul Afacerilor Externe nu a adoptat decizia de mutare a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim (…). Din păcate, da, a fost una din problemele cu care ne-am confruntat în legătură cu voturile ţărilor arabe”, a spus ministrul.

Nominalizarea unui comisar european – un nou motiv de dispută între Palate

În cadrul noii Comisii Europene, condusă de Ursula von der Leyen, României i-a fost acordat portofoliul Transporturilor. Autorităţile române au avut, însă, nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a desemna un comisar european, subiectul fiind motiv de dispută între Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria. A fost nevoie de patru nume pentru ca, în final, Adina Vălean, europarlamentar aflat pe listele PNL, să fie nominalizată.

Primul nume, propus de guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă, a fost Rovana Plumb. Candidatura acesteia a fost respinsă de Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European (JURI). A urmat o altă propunere fără succes, tot din partea Guvernului Dăncilă – Dan Nica. A treia şi ultima propunere a social-democraţilor a fost Victor Negrescu, la sfârşitul lunii octombrie, când Guvernul Dăncilă era interimar, după moţiunea de cenzură. Tocmai aceste împrejurări, dar şi lipsa de coordonare cu preşedintele Iohannis în procesul de desemnare au fost motivele invocate de Comisia Europeană când a respins nominalizarea.

Adina Vălean, a patra încercare a României, a fost propusă de Guvernul PNL condus de Ludovic Orban. Vălean, din familia politică PPE, a fost acceptată de Comisie şi învestită în funcţie.

Alegerile europarlamentare în diaspora – tensiuni şi o remaniere

Pe 26 mai, alegerile europarlamentare şi referendumul pe teme de justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis organizate în diaspora au adus noi tensiuni între preşedinţie şi Guvern. În ziua alegerilor, români din diaspora publicau online fotografii cu zeci şi sute de români care aşteptau să voteze, în secţiile din afara ţării. O parte din ei nu au reuşit să îşi exercite votul, deoarece programul scrutinului a fost încheiat. În acest context, preşedintele Iohannis, dar şi membrii opoziţiei au cerut repetat demisia sau demiterea ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu şi a ministrului de Interne, Carmen Dan.

Meleşcanu a fost remaniat în prima jumătate a lui iulie, după ce ALDE i-a retras sprijinul politic. Atunci, fost ministru de Externe afirma că, din punctul său de vedere, nu există „niciun fel de vinovăţie” privind organizarea alegerilor din diaspora.

În locul lui Teodor Meleşcanu a fost învestită în funcţie Ramona Mănescu. Ea a rămas ministru şi după ce ALDE, partidul care a susţinut-o, a ieşit de la guvernare, dar a fost înlocuită cu Bogdan Aurescu, odată cu instaurarea Guvernului Ludovic Orban.

Începutul de mandat al lui Aurescu a inclus alegerile prezidenţiale, dar şi implementarea, alături de Autoritatea Electorală Permanentă, a unui nou sistem de vot în diaspora.

În premieră, la prezidenţiale, românii din afara ţării au putut vota timp de trei zile, în 835 de secţii, dar şi prin corespondenţă, în cazul în care s-au înscris online. La finalul celor trei zile, aproximativ 675.000 de români şi-au exprimat opţiunea prin vot.

Sursa – agerpres.ro