Ziua mondială a păsărilor migratoare este sărbătorită la nivel mondial începând din anul 2006 şi a fost iniţiată de Secretariatul Convenţiei pentru conservarea speciilor migratoare şi animalelor sălbatice (CMS) şi Secretariatul Acordului privind Conservarea Păsărilor de Apă Migratoare African-Eurasiatice (AEWA).
În timp, s-a decis ca evenimentele importante legate de sărbătorirea Zilei mondiale a păsărilor migratoare să fie organizate de două ori pe an, în a doua sâmbătă din lunile mai şi octombrie.
Marcarea Zilei mondiale a păsărilor migratoare urmăreşte încurajarea autorităţilor naţionale, a organizaţiilor neguvernamentale, a cluburilor şi asociaţiilor, a universităţilor şi şcolilor pentru organizarea de evenimente, programe anuale, activităţi educaţionale, toate având drept scop conştientizarea publicului în vederea conservării habitatelor păsărilor migratoare din întreaga lume. Fenomenul migraţiei păsărilor prezintă o importanţă deosebită, acestea acţionând ca indicatori ai ecosistemului, biodiversităţii şi schimbărilor climatice.
Potrivit www.worldmigratorybirdday.org, tema aleasă pentru 2019 a Zilei mondiale a păsărilor migratoare este „Protejaţi păsările: fiţi soluţia pentru poluarea cu plastic!” („Protect Birds: Be the Solution to Plastic Pollution!”) şi scoate în evidenţă impactul poluării cu plastic asupra păsărilor migratoare şi habitatelor lor.
Cu o producţie anuală de peste 300 de milioane de tone, plasticul este unul dintre cele mai utilizate materiale din lume, cu un ciclu îndelungat de existenţă de 20-500 de ani. Recipientele şi cutiile din plastic aruncate sunt transportate cu uşurinţă în ecosisteme, provocând grave ameninţări pentru speciile migratoare din întreaga lume. În fiecare an, aproximativ opt milioane de tone de deşeuri de plastic intră în oceanele lumii.
Numărul de păsări marine care mor anual din cauza efectelor plasticului este estimat la un milion, număr aflat în creştere. Cercetările efectuate subliniază rezolvarea urgentă a problemei: nu numai că 90% din păsările marine ar putea să aibă plastic în intestine, dar, în acest ritm, proporţia de păsări de curte care ingerează bucăţi de plastic va ajunge la 99%, până în anul 2050.
Studiile arată că proiectele locale privind gestionarea deşeurilor de plastic produc rezultate într-o perioadă scurtă de timp. Comunitatea internaţională trebuie să ia măsuri urgente pentru atenuarea rănilor şi a mortalităţii păsărilor migratoare din cauza poluării cu plastic. Site-ul citat susţine că Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare 2019 este o şansă unică de unire a eforturilor pentru a rezolva problema gravă a poluării cu plastic şi pentru a evidenţia efectele negative asupra păsărilor migratoare.
În mesajul său de Ziua mondială a păsărilor migratoare, secretarul general al ONU, António Guterres, a arătat: „Păsările migratoare conectează oamenii, ecosistemele şi naţiunile. Ele sunt simboluri ale păcii şi ale unei planete interconectate. Călătoriile lor epice inspiră oameni de toate vârstele, pe tot globul. Ziua mondială a păsărilor migratoare reprezintă o oportunitate de a sărbători marea minune naturală a migraţiei păsărilor – dar şi de a reaminti că aceste modele şi ecosisteme din întreaga lume sunt ameninţate de schimbările climatice. Îndemn guvernele şi oamenii de pretutindeni să ia măsuri concertate de conservare care să contribuie la asigurarea supravieţuirii păsărilor – şi a noastră”.
Site-ul www.worldmigratorybirdday.org menţionează că există mai multe modele de migraţie. Majoritatea păsărilor migrează din zonele de reproducere din nord spre zonele de iernare din sud. Cu toate acestea, unele păsări cresc în părţile de sud ale Africii şi migrează în zonele de iernare nordice sau pe aliniamente de latitudine, pentru a se bucura de climatele mai puţin costisitoare din timpul iernii. Alte păsări se află în zonele joase în timpul lunilor de iarnă şi se deplasează la altitudini mai mari pentru vară.
În plus, migraţia este o călătorie periculoasă şi expune animalele la o gamă de ameninţări, adesea cauzate de activităţile umane. Pentru păsările migratoare pierderea locurilor de iernare şi de oprire ar putea avea un impact dramatic asupra şanselor lor de supravieţuire. Distanţele lungi pe care acestea se deplasează implică trecerea multor frontiere între ţări cu politici de mediu, legislaţie şi măsuri de conservare diferite. Cooperarea internaţională între guverne, ONG-uri şi alte instituţii interesate este necesară de-a lungul întregii călătorii a unei specii pentru ca eforturile de conservare să fie coordonate. Cadrul juridic şi instrumentele de coordonare necesare pentru o astfel de cooperare sunt furnizate de acorduri multilaterale de mediu, cum ar fi Convenţia privind speciile migratoare şi Acordul African-eurasiatic.
Şi în România sunt organizate în preajma Zilei mondiale a păsărilor migratoare diverse acţiuni, precum monitorizarea speciilor de păsări sălbatice, distribuirea de materiale informative, conferinţe în care sunt expuse aspecte semnificative privind conservarea acestor specii etc.
Potrivit Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” (ARBDD), România a aderat la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice prin Legea nr. 13/1998 şi a ratificat Acordul AEWA prin Legea nr. 89/2000.
Sursa – agerpres.ro
