Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Claudiu Bleonț într-un rol cu schimbare de prefix-60 de ani!

Motto:”Purtăm amprentele drumului pe care l-am parcurs”.Claudiu Bleonț

Articol editat de Radio Resita, 27 august 2019, 13:13

Din categoria actorilor fără vârstă face parte și aniversatul zilei, Claudiu Bleonț!

Un artist ce a dominat printr-un stil aparte scena și pelicula românească , încă de la debutul său.Nonconformist și  educat, sensibil și altruist, Claudiu Bleonț este un nume de rezonanță pentru multe generații de spectatori.

Claudiu Bleonț s-a născut acum 60 de ani,  pe 27 august 1959 în București. A avut parte de o educație solidă la  Liceul German Goethe din București ,1979, după care a urmat Institutul de artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, clasa profesor Grigore Gonța  (1979 – 1983). Roluri la absolvire: Ghiță Coscodan în „Agachi Flutur” de Vasile Alexandri, regia Grigore Gonța și Melchior Gabor în „Deșteptarea primăverii” de    Frank Wedekind, regia Gina Guzina.

A fost repartizat la Teatrul din Petroşani și a debutat cu piesa „Un bărbat și mai multe femei” de Leunid Zorin, pe care a și regizat-o și care i-a adus premiul pentru cel mai bun actor. A mai jucat aici în „Anonimul Venetian” de Giusepppe Berto, „Într-un parc, pe o bancă” de Alexander Ghelma.

Actorul a jucat pe aproape toate scenele din țară aducând cu el bucuria și dăruirea pentru teatru și iubitorii săi, asemeni unui Puck din Visul unei nopți de vară, meșteșugit și plin de voie bună incarcă sufletele celor veniți să trăiască alături de el magia teatrului.
De la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde a jucat in numeroase roluri, cum sunt Sir Andrew – A douasprezecea noapte de William Shakespeare, Tasso – Torquato Tasso de Johann Wolfgang von Goethe, pentru care a obţinut premiul pentru cel mai bun actor , Pamfilus / Byrria – Fata din Andros de Terentiu, Scipio – Caligula de Albert Camus, Billy Bibbit – Zbor deasupra unui cuib de cuci dupa Dale Wasserman, Reverend Hale – Vrăjitoarele din Salem de Arthur Miller, Trofimov – Livada de visini de A. P. Cehov, Nebunul – A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, Pistetairos – Pasarile de Aristofan, etc., a colaborat  cu Teatrul Bulandra, Teatrul Odeon, Teatrul Naţional Timişoara, Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, Teatrul Naţional Târgu Mureş, Teatrul Arca, etc.

Debutul în cinematografie a avut loc tot în anul 1983, cu filmul Concurs, regizat de Dan Pița, ce i-a adus la Festivalul de la Costinești premiul pentru cel mai bun actor. A mai jucat în Să mori rănit din dragoste de viașă, Pas în doi, Rochia alba de dantelă, Polul Sud, O vară de neuitat, Femeia visurilor, Ursul. A fost distribuit și în producţii internationale, cum sunt Catherine the Great, regia Paul Burgess si John-Paul Davidson, Dracula III, regia Patrick Lussier, Dracula Ressurection, regia Patrick Loussier, Anaconda 4: Trail of Blood, Born to Raise Hell.

Este fericitul părinte al unei fete, Eva-Maria, căreia, după cum a mărturisit pentru Radio România Reșița , îi dorește să fie fericită și-i va respecta toate alegerile în viață.

„Sunt un tată dedicat, pentru că e cel mai frumos lucru să te ocupi de educația unui copil, să-i deschizi orizontul, să-l sprijini și să-i dai încredere.Nu cred că există limită. Mie mi-a prins bine că am devenit tată la o vârstă matură (54 de ani n.r.) pentru că am fost pregătit. Nu vreau să o oblig pe fiica mea să aleagă un drum, să o canalizez pe ceva anume, dar vreau să-şi descopere singură pasiunile. Singurul lucru spre care o împing este sportul”, mărturisește artistul.

De-a lungul carierei sale a fost laureatul a numeroase premii din care amintim Diplomă de onoare acordată de Asociația Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile sale, iar Președintele României  i-a conferit actorului Claudiu Bleonț la 13 mai 2004 Ordinul Meritul Cultural  în grad de Cavaler, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.

Claudiu Bleonț rămâne un sensibil incurabil, un artist care emoționează, șochează și totodată iubește profesia ce-i este destin: „De cele mai multe ori atenţia şi recunoştinţa mă fac fericit. Să intru într-o stare de recunoştinţă faţă de ce mi s-a întâmplat şi mi se întâmplă, transformă orice situaţie în bucurie. Este o chestiune de conştiinţă. În acelaşi timp însă aş vrea să fiu fericit dincolo de conştiinţă, să fiu fericit de undeva de unde nici eu să nu ştiu. Să fiu pur şi simplu fericit”.

Despre Claudiu Bleonț se poate scrie mult, se poate aplauda îndelung și mai ales se poate face câte o reverență fiecărui rol interpretat de el…

Astăzi, o urare sinceră la scenă deschisă-La mulți ani, Claudiu Bleonț! Laudatio!

Epilog: „Avem o aşteptare şi o căutare în acelaşi timp. Dincolo de rol, e fascinant să fii în viaţă”. Claudiu Bleonț

Anca Bica Bălălău

Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative
Cultură miercuri, 4 februarie 2026, 17:00

Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative

În fiecare an, pe 4 februarie, Reșița devine un punct de referință pentru educație, lectură și identitate culturală, printr-o serie de...

Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative
Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița
Cultură marți, 3 februarie 2026, 16:00

Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița

Asociația Culturală Artvibe invită publicul iubitor de artă la vernisajul expoziției de fotografie „A PATRA DIMENSIUNE”, care va avea loc...

Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița
Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene
Cultură luni, 2 februarie 2026, 18:50

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene

Banatul Montan își celebrează valorile printr-un nou eveniment dedicat personalităților care au marcat istoria comunității locale. Ioan...

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene
Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic
Cultură duminică, 1 februarie 2026, 20:25

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic

În Anina, începutul de Făurar marchează și deschiderea sezonului Făşangului, un obicei tradițional vechi de peste o jumătate de secol, care...

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 20:40

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița

Tradițiile comunității germane din Banat sunt celebrate și în anul 2026 prin evenimentele dedicate Fasching-ului, cunoscut și ca Fă(r)șang, o...

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 17:00

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale

Concursul de creații literare „Alexander Tietz”, ajuns la cea de-a 14-a ediție în anul școlar 2025–2026, confirmă statutul său de reper...

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 13:42

Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa

Educație, cultură și spiritualitate în Banatul montan Vineri, 30 ianuarie 2026, la Biserica Ortodoxă cu hramurile „Sfântul Ierarh Nicolae”...

Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa
Cultură joi, 29 ianuarie 2026, 10:56

Proiect cultural comunitar: „Reșița: 255 / 100 – Cei trei A” – o celebrare artistică a identității urbane

Reșița marchează un moment simbolic al istoriei sale prin proiectul cultural-artistic „Reșița: 255 / 100. Cei trei A”, o inițiativă care...

Proiect cultural comunitar: „Reșița: 255 / 100 – Cei trei A” – o celebrare artistică a identității urbane