Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] In memoriam, Emanoil Petruț!

„Actorul: Mesagerul, Mediatorul Hermes, Cel care asigură comerțul cu ideile nemuritoare! Actorul! Minunată, imprevizibilă, capricioasă, vie, sclerozată, moartă, reînviată veșnic din grămăjoare neînsemnate de cenușă ale atâtor incendii, stranie, inefabilă făptură! Actorul! Caliban, Ariel și Prospero! Actorul! Copil al naturii, inocent, crud, năbădăios care varsă pe scândura șubredă șiroaie de lacrimi adevărate din adâncurile sufletului său torturat de demonii orgoliului și ai umilinței”…

Articol editat de Radio Resita, 7 august 2019, 21:27

Astăzi, despre Emanoil Petruţ, cel care ne-a părăsit într-o zi de 8 august 1983, acum 36 de ani…

Emanoil Petruț s-a născut la Mărășești, un oraș despre care mulți au aflat doar din cărțile de istorie. Bunicii paterni – Cristina și Toma Petruț – erau odobeșteni din Vrancea și au avut trei copii: două fete și un fecior, Gabriel, tatăl actorului. Bunicii materni – Maria și Anghel Vasiliu – veneau dintr-o localitate de lângă Mărășești și au avut 11 copii, Ecaterina, mama actorului, fiind cea mai mică.

Pe bunicii din partea tatălui nu i-a apucat. Bunicul murise pe front, iar bunica, se pare că îi părăsise. Doar pe bunica Maria Vasiliu a apucat-o. Și ea se stingea când Emanoil avea 10 ani. Părinții actorului, Gabriel Petruț și Ecaterina Vasiliu, s-au căsătorit în 1928 și au cumpărat împreună o căsuță la Mărășești în spatele gării. Au avut 4 copii. Primul, o fetiță născută în 1930, care a murit imediat după naștere, apoi Emanoil – actorul nostru, George, fratele cu doi ani mai mic, și Mariana, născută în 1936, an în care într-una din camerele casei familiei Petruț funcționa Oficul telefonic al Mărășeștilor.

În volumul biografic, semnat de Alexandru Deșliu, sunt relatate multe întâmplări de către unicul frate al actorului, nimeni altul decât George Petruț, tatăl lui Tudor Emanoil Petruț, actorul admirat de generația anilor ’80 în filmul Liceenii, alături de Oana Sârbu, Mihai Constantin și de Ștefan Bănică Jr. Astăzi Tudor Petruț – botezat de unchiul său, actorul, în ziua premierei filmului Tudor – și absolvent de IATC, promoția 1990, este regizor și scenarist și trăiește în California de ani mulți.

 În 1982, Tudor apărea alături de unchiul său în filmul „Femeia din Ursa Mare”, de Adrian Petringenaru, din distribuția căruia au făcut parte și Florina Cercel, Ioana Crăciunescu și Dorel Vișan.

În 1939, când Emanoil ajunge la vârsta de școală, părinții acestuia se mută la Focșani, tatăl fiind grefier la Tribunalul Putna, azi Tribunalul Focșani, iar casa lor de la Mărășești este transformată în popotă după intrarea rușilor în țară. Părinții actorului au trăit la Focșani până în 1961, când își vând locuința și se mută în Capitală, unde trăiau cei trei copii ai lor.

Emanoil Petruț a urmat cursurile școlii primare în Focșani, apoi în anul 1942, deși tatăl îl îndrumase spre un liceu cu profil militar, fiul pică deliberat proba sportivă și se înscrie la Liceul „Unirea” din oraș.

 Încă din adolescență, Mimi – cum îl alintau părinții – își manifesta tendința de a transforma totul în spectacol în jurul său.

La Biserica din Mărășești le făcea pe bătrâne să plângă când rostea „Tatăl nostru”, iar la Focșani, se pare că nimeni nu spunea „Crezul” cu mai multă dăruire decât el. La serbări devenise vestit în rolul marelui recitator. Iubea poezia și teatrul la microfon. Asculta piese la radio și memora roluri întregi. La 12 ani era deja pe scena Teatrului „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani, cu trupa de amatori. Nu era festivitate în târg fără el. Devenise și vedetă a Barului Royal din oraș, unde bătea step à la Fred Astaire ca să mai câștige un ban. Dar totul s-a terminat când l-a prins dirigintele său.

Destinul său a fost marcat de marele George Vraca care l-a sfătuit să se facă actor.

În 1948 este trimis, pe cheltuiala orașului Mărășești, la Facultatea de Teatru din Iași, după primul an transferându-se la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografie din București, pe care îl absolvă în 1953.

Debutează în film în 1951 și în teatru în 1952.

Între 1953 și 1957 joacă pe scena Teatrului “ Nottara”, apoi pe cea a Teatrului Național, unde se și angajează.

 În cei 18 ani de activitate artistică pe scena TNB, interpretează peste 100 de roluri, cele mai multe principale: Arbore din Apus de soare de B. Șt. Delavrancea, Nehludov din Învierea de Lev Tolstoi, Torvald din Nora de Ibsen, Răzvan din Răzvan și Vidra de B. P.Hașdeu etc.

 În film, realizează cu precădere partituri istorice, pe care le interpretează cu distincție și intuiția exactă a psihologiei personajului.

A scris și versuri adunate cu grijă, emoție și respect de un vrâncean de-al său, scriitorul Alexandru Deșliu, în albumul memorial, intitulat simplu, Emanoil Petruț, apărut în 2003 la Editura Pallas din Focșani.

A trecut prin filtrul personalității sale zecile de personaje, rămânând în memoria colectivă prin dreptul Tudor din Vladimiri și grație vocii sale baritonale.

Simbol cinematografic situat aproape de sufletul actorului, pentru filmul Tudor a stat zile întregi la Biblioteca Academiei să-și studieze personajul și perioada istorică.

Recunoștea în interviurile sale că se identificase cu revoluționarul de la 1821. A fost un film privilegiat în privința premiilor: Premiul pentru interpretare masculină la Festivalul Filmului de la Mamaia din 1963 și un an mai târziu, „Crucea Sudului” la Buenos Aires, George Vraca și Emanoil Petruț fiind cei doi actori români printre starurile internaționale.

Cu un timbru inconfundabil de un mare dramatism a ajuns să fie vocea lui Decebal sau a lui Mihai Viteazul în filme istorice de mare succes semnate de Sergiu Nicolaescu.

Ultimul său rol a fost cel din piesa lui Dale Wasserman, Zbor deasupra unui cuib de cuci (1983), în regia lui Horea Popescu. Parteneri de scenă i-au fost: Florin Piersic, Olga Delia Mateescu, Gheorghe Cozorici, George Motoi, Costel Constantin și Claudiu Bleonţ.

Catinca Ralea și Emanoil Petruț: o iubire eternă

A fost căsătorit cu regizorul  şi realizatorul de emisiuni radio şi televiziune Catinca Ralea, personalitate culturală remarcabilă, fata academicianului Mihai Ralea, dar nu au avut copii.

Catinca Ralea a fost unul dintre cei mai încântători și cultivați oameni de radio din România, care primise în familia ei o educație aleasă. L-a susținut pe Petre – așa îl alinta – în toată cariera actoricească, deși el era mai boem.

Se completau unul pe altul, erau efervescenți. Primeau oaspeți și mergeau în vizite…

Catinca Ralea a fost pe  lângă soția sa și marea sa iubire, iar Emanoil Petruț avea să îi dedice multe poezii pe lângă marea sa iubire în cei 21 de ani de căsnicie.

Singurătatea avea să îl răpună pe Emanoil Petruț după moartea soției sale, stare ce s-a simțit și în poeziile sale:

„Mă simt atât de singur, că-mi vuie a pustiu pereții și-n acest strâmt hotar mă las lumii în dar”, mărturisea cu tristețe singurătatea, Emanoil Petruț, care avea să plece la doi ani după Catinca Ralea, în Ceruri.

Amândoi își dorm somnul de veci în Cimitirul Bellu din București.

În memoria actorului, casa de cultura din Mărăşeşti ii poarta numele.

Anca Bica Bălălău

Sursa: wikipedia

Viața evreilor din Timișoara: dincolo de sinagogi și palate – o seară de istorie vie și memorie colectivă
Cultură luni, 20 octombrie 2025, 08:00

Viața evreilor din Timișoara: dincolo de sinagogi și palate – o seară de istorie vie și memorie colectivă

O incursiune emoționantă în istoria evreilor din Timișoara Timișoara, orașul multicultural prin excelență, continuă să-și redescopere...

Viața evreilor din Timișoara: dincolo de sinagogi și palate – o seară de istorie vie și memorie colectivă
România promovează literatura contemporană la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt 2025
Cultură joi, 16 octombrie 2025, 13:06

România promovează literatura contemporană la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt 2025

România este prezentă, în perioada 15-19 octombrie, la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt, cel mai important eveniment editorial din...

România promovează literatura contemporană la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt 2025
Teatrul de Vest, scoate din nou capul de Sub apă, prin selecționarea reșițeanului Ionuț Vișan la 𝐃𝐫𝐚𝐦𝐚𝐭𝐮𝐫𝐠𝐢𝐚 𝐥𝐚 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭 – 𝟏𝟐 𝐯𝐨𝐜𝐢 𝐧𝐨𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐬𝐜𝐞𝐧𝐞𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢!
Cultură miercuri, 15 octombrie 2025, 19:43

Teatrul de Vest, scoate din nou capul de Sub apă, prin selecționarea reșițeanului Ionuț Vișan la 𝐃𝐫𝐚𝐦𝐚𝐭𝐮𝐫𝐠𝐢𝐚 𝐥𝐚 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭 – 𝟏𝟐 𝐯𝐨𝐜𝐢 𝐧𝐨𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐬𝐜𝐞𝐧𝐞𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢!

Fundația Culturală 𝐶𝑎𝑚𝑖𝑙 𝑃𝑒𝑡𝑟𝑒𝑠𝑐𝑢 anunță cu bucurie cei 𝟏𝟐 𝐝𝐫𝐚𝐦𝐚𝐭𝐮𝐫𝐠𝐢...

Teatrul de Vest, scoate din nou capul de Sub apă, prin selecționarea reșițeanului Ionuț Vișan la 𝐃𝐫𝐚𝐦𝐚𝐭𝐮𝐫𝐠𝐢𝐚 𝐥𝐚 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭 – 𝟏𝟐 𝐯𝐨𝐜𝐢 𝐧𝐨𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐬𝐜𝐞𝐧𝐞𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢!
Poeta Aliki Telescu revine la Reșița: lansare de carte bilingvă și recital de poezie la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”
Cultură miercuri, 15 octombrie 2025, 11:59

Poeta Aliki Telescu revine la Reșița: lansare de carte bilingvă și recital de poezie la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”

Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița găzduiește joi, 16 octombrie 2025 un eveniment literar deosebit, dedicat poetei Aliki...

Poeta Aliki Telescu revine la Reșița: lansare de carte bilingvă și recital de poezie la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”
Cultură luni, 13 octombrie 2025, 16:37

Lansare de carte Dan Perjovschi la Muzeul „Corneliu Miklosi” din Timișoara: „De pe trotuarul celălalt. 35/22”

Joi, 16 octombrie 2025, de la ora 19:30, Muzeul Corneliu Miklosi din Timișoara, cunoscut și sub numele de „la tramvaie”, găzduiește lansarea...

Lansare de carte Dan Perjovschi la Muzeul „Corneliu Miklosi” din Timișoara: „De pe trotuarul celălalt. 35/22”
Cultură luni, 13 octombrie 2025, 13:17

Timiş: Începe Festivalul de Cultură Balcanică Taifas

Cea de-a treia ediţie a Festivalului de Cultură Balcanică Taifas aduce la Timişoara, în perioada 13 – 19 octombrie, 11 filme în premieră...

Timiş: Începe Festivalul de Cultură Balcanică Taifas
Cultură luni, 13 octombrie 2025, 09:03

Decada Culturii Germane în Banatul Montan 2025 – comemorări, expoziții și momente muzicale în Oravița și Reșița

Pe 14 octombrie 2025, Decada Culturii Germane în Banatul Montan ajunsă la ediția a XXXV-a, propune o zi dedicată memoriei culturii germane din...

Decada Culturii Germane în Banatul Montan 2025 – comemorări, expoziții și momente muzicale în Oravița și Reșița
Cultură sâmbătă, 11 octombrie 2025, 10:01

Harta românească a Parisului

Consiliul Primăriei Parisului a votat două decizii remarcabile care ne privesc direct, ne bucură nespus și ne confirmă profunzimea și...

Harta românească a Parisului