„Prea luminatul şi prea învăţatul Dimitrie Cantemir, principe al Imperiului Rusesc, domn ereditar al Moldovei, dând o pildă precât de demnă de laudă, pre atât de rară, şi-a închinat numele ilustru cercetărilor ştiinţifice. Iar prin adeziunea sa, Societatea noastră a dobândit o nouă strălucire şi o podoabă neîntrecută.“ Astfel anunţa Academia de Ştiinţe din Berlin alegerea savantului în rândurile sale, la 11 iulie 1714. Numele lui Dimitrie Cantemir figurează şi pe frontispiciul Bibliotecii Sainte-Genevieve din Pariş alături de alte nume importante ale culturii europene, între care amintim pe Racine, Dryden, Bossueţ Locke, Leibnitz, Newton.
Dimitrie Cantemir s-a născut la 26 octombrie 1673. A petrecut în exil la Istanbul un deceniu şi jumătate, învăţând limba turco-osmană şi studiind civilizaţia şi istoria otomană. A căpătat credinţa că vremea sultanilor trecuse şi, atunci când a ajuns domnul Moldovei, în 1710, s-a grăbit să încheie un tratat secret cu ţarul Petru I, prin care îi jura credinţă, în schimbul garantării domniei ereditare a Moldovei în familia Cantemireştilor. Există în acel tratat un articol, 11, pe care merită să îl reamintim: „Pământurile principatului Moldovei, după vechea hotărnicie moldovenească, asupra cărora domnul va avea drept de stăpânire, sunt cele cuprinse între râul Nistru, Cameniţa, Bender, cu tot ţinutul Bugeacului, Dunărea, graniţele ţării munteneşti şi ale Transilvaniei şi marginile Poloniei, după delimitările făcute cu acele ţări“.
Învăţătura savantului şi realitatea politică s-au dovedit a fi foarte diferite.
Află toată povestea pe siteul eualegromania
