Eu aleg România – Bătălia de la Posada

187

Prima mare victorie a unei armate feudale române.

Nu cunoaştem locul exact al primei mari bătălii câştigate de români, cea care a şi consfinţit naşterea primului lor staţ Ţara Românească (sau Valahia). Până şi numele sub care este pomenită în manualele de istorie, „Bătălia de la Posada“, nu ţine de realitatea istorică. Toponimul „La Posada“ apare mai târziu în documente, în legătură cu luptele regelui ungar Sigismund de Luxemburg şi Vlad I (1395), purtate în Munţii Cernei.

Puţinătatea izvoarelor face ca însuşi procesul de constituire a primului stat românesc să fie greu de reconstituit. Ştim cu certitudine că la mijlocul secolului al XIII-lea existau între Dunăre şi Carpaţi câteva formaţiuni politice, numite cnezate şi voievodate în „Diploma cavalerilor ioaniţi“, documentul dat de regele ungar Bela al IV-lea pentru aşezarea acestora în Ţara Severinului, cu rosturi militare contra necredincioşilor. Mai ştim că în deceniul al optulea al aceluiaşi secol, voievodul Litovoi îl înfruntă pe regele ungar, este omorât în bătălie şi fratele lui, Bărbaţ este luat în captivitate, răscumpărându-şi libertatea cu o mare sumă de bani. La sfârşitul secolului şi începutul celui următor se produce unificarea tuturor formaţiunilor dintre Carpaţi şi Dunăre, prin „lăţirea“, ca să folosim termenul cronicilor ulterioare, stăpânirii care-şi avea centrul pe Argeş. Un document târziu, din 1332, ne permite să spunem că primul stăpân al noi creaţii politice a fost Tihomir, un nume în jurul căruia a curs multă cerneală în ultima vreme, mai ales privind originea lui etnică. De parcă originea germanică a lui Clovis ar fi schimbat în vreun fel faptul că Franţa este o ţară cu o populaţie latină sau francezii ar fi mai puţin mândri de trecutul lor.

Află toată poeveste pe siteul eualegromania