[FOTO] Marcel Iureș: Păi nu pentru public trăim? Să facem bucurie oamenilor!

Articol editat de Radio Resita, 27 februarie 2018, 17:51 / actualizat: 27 februarie 2018, 19:17

În plină iarnă, cu ger și vreme capricioasă, cea de-a doua seară a Festivalulului Internațional de Teatru ,,Scena ca o stradă” a topit toate vicisitudinile vieții printr-un spectacol de „Absolut!”, după Ivan Turbincă, de Ion Creanga, regia Alexandru Dabija, avându-l protagonist pe Marcel Iureş care a făcut senzaţie în cadrul unui turneu susţinut în Marea Britanie în 1993 şi 1994 cu spectacolul ”Richard al III-lea”, în regia lui Mihai Măniuţiu.

Pornind de la această idee, luni „iarna vrajbei noastre” s-a schimbat și teatrul și-a îndeplinit menirea-Cultura Unește pentru că rămâne singura soluție ce ne poate atinge sufletul cu bucuria de-a rămâne împreună în cea mai valoroasă şi complicată temă pe care o avem de rescris clipă de clipă:VIAŢA.

„V-am dat teatru, vi-l păziţi!”

Fiecare spectator care a răspuns invitației directorului Festivalulului Internațional de Teatru ,,Scena ca o stradă”, Dan Mirea, a primit coroana celor mai frumoase clipe împărtășite cu protagonistul Marcel Iureş, preț de o oră și jumătate sub cheia regizorală a lui Alexandru Dabija.

Marcel Iureș a pus mantia personajelor întruchipate sub imaginea unui boschetar ce culege, alege și împarte hamletian stările personajelor sale, trecând de la agonie la extaz.

Artistul a demonstrat cu generozitate absolut-ă că un mare actor  nu joacă altfel la București și altfel în provincie, Un Mare Artist trăiește, dăruiește se răstignește pe scenă în numele Măriei Sale Teatrul!

Nu ştiu dacă numele piesei este o anticipare a magiei pe care o revarsă asupra spectatorilor, sau pentru că perechea Dabija-Iureş a intuit superlativul care o să le iasă, un superlativ cu gust de vodcă, în care înnoată destinul uman de la Ivan Turbincă până la boschetar, jucându-se de-a viața și de-a moartea cu bunătate, frivolitate, nesupunere, nebunie, autoironie într-o dramă comună, în care omul nici nu vrea să moară, dar nici nu prea mai are de ce trăi… și atunci iarna vrajbei noastre cu propriile destine se încheie chemând moartea la un pahar… mai departe depinde de forța fiecăruia de-a închina vieții ultima picătură…

La finalul spectacolului Marcel Iureş a redevenit el însuşi, dar„Absolut!”, bucurându-se timid de valul de apluaze și rechemările nenumărate ale publicului reșițean.

Păi nu pentru public trăim? Să facem bucurie oamenilor.

Răspunzând unor întrebări, în exclusivitate pentru Radio România Reșița, Marcel Iureș a mărturisit că Iureș este numele bunicii după tată. Ca fost sutdent al regretatului Marin Moraru a rămas cu regretul că nu au apucat să mai stea de vorbă, dar i-a rămas bucuria că a fost studentul favorit al Maestrului Moraru.Reșițenilor le-a transmis să-și apere pădurile atât de frumoase.

„Păi nu pentru public trăim? Să facem bucurie oamenilor.Le doresc să fie sănătoși, să-și țină mințile în cap, cum le au, că acolo sunt și să se mai și opună la prostii.Cred că primăvara sunt splendide dealurile din jurul Reșiței, să nu accepte niciodată să se taie copacii de aceste dealuri.Două generații durează să crească o pădure la loc.Neapărat mă voi întoarce aici, la Reșița.Vă mulțumesc. Doamne ajută”.

  Luni seara la Reşiţa „iarna vrajbei noastre” s-a schimbat și teatrul și-a îndeplinit menirea-Cultura Unește pentru că rămâne singura soluție ce ne poate atinge sufletul cu bucuria de-a rămâne împreună, iar Marcel Iureş asemeni lui Iancu Văcărescu, putem spune că ne-a lăsat această poruncă: „V-am dat teatru, vi-l păziţi!”

Acest vers ce face parte dintr-un splendid prolog-testament, aparține lui Ioan (Iancu) Văcărescu și a fost rostit în anul 1819, pe scena de la „Cişmeaua roşie” cu ocazia primului spectacol cu o piesă în limba română, în București:

„V-am dat teatru, vi-l păziţi

Ca un lăcaş de muze;

Cu el curând veţi fi vestiţi

Prin veşti departe duse;

În el năravuri îndreptaţi,

Daţi ascuţiri la minte,

Podoabe limbii noastre daţi

Prin româneşti cuvinte!”

Mulțumim, Marcel Iureș!

Felicitări pentru invitarea acestui mare actor, directorului festivalului, Dan Mirea!

Radio România Reșița este partenerul media al Festivalulului Internațional de Teatru ,,Scena ca o stradă” 

Anca Bica Bălălău

Nota redacţiei:

Interviul realizat cu Marcel Iureș se va difuza într-o viitoare emisiune Boema!

Artist al generaţiei ’80, o generaţie redutabilă atât în literatură, poezie, arte vizuale, muzică cât şi în teatru şi film, Marcel Iureş s-a născut la 2 august 1951, la Băileşti, judeţul Dolj. A absolvit în 1978 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti
Marcel Iureş a terminat Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale din Bucureşti în 1978 dar, debutul şi l-a făcut încă din studenţie, din 1975, când a jucat în spectacolul „Ferma’’. După absolvire a fost angajat la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca. La Bucureşti a jucat la teatrele Bulandra şi Odeon. Debutul în film s-a petrecut în 1978, în „Vis de ianuarie’’, în regia lui Nicolae Opriţescu, unde interpreta rolul lui Franz Liszt. În teatru a jucat multe roluri memorabile, este de subliniat turneul din 1994 în Marea Britanie, cu piesa „Richard al III-lea’’. La ora actuală, Marcel Iureş este unul dintre actorii români contemporani care au o foarte bună vizibilitate internaţională datorită filmului. A jucat rolul lui Alexander Golitsyn în „Mission Impossible’’. Mai apoi l-a interpretat pe Dusan Gavrich în „The Peacemaker’’. În plus, mai recent, a putut fi văzut în filme precum „Hart’s War’’, „Pirates of the Caribbean: At World’s End” şi în „Isolation”.

După 1990, Marcel Iureş a lansat un proiect teatral care împlineşte 20 de ani de activitate: Teatrul ACT, o instituţie privată care montează spectacole excepţionale cu o trupă mobilă, entuziastă şi foarte activă, sub direcţia unor regizori prestigioşi. Gala Premiilor UNITER din 2003 i-a decernat Premiul de Excelenţă nu numai pentru activitatea sa de actor ci şi pentru managementul acestei instituţii de spectacole.

Programul Festivalulului Internațional de Teatru ,,Scena ca o stradă” : 

Marţi 27.02: – Ora 19:00 – Teatrul Regina Maria Oradea – „Scripcarul pe acoperiş” de Joseph Stein
Regia artistică: Korcsmáros György
La Casa de Cultură a Sindicatelor Reşiţa
Miercuri 28.02: – Ora 18:00 – Teatrul Traian Grozăvescu Lugoj –
„Haide, ucide-mă dragoste”’ de Aziz Nesin
Regia artistică: Maria Voronca
La Casa de Cultură a Sindicatelor Reşiţa
– Ora 19:00 – Teatrul Ariel Târgu Mureş -„Hees” de Alina Nelega
Regia artistică: Gavril Cadariu
La Palatul Cultural Reşiţa
Joi 01.03: – Ora 18:00 – Teatrul Naţional Sterija Varşeţ (Serbia) –
„Edmund Kin” de Hadi Kuric
Regia artistică: Irfan Mensur
La Casa de Cultură a Sindicatelor Reşiţa
– Ora 20:30 – Concert extraordinar „With love for women”, cu Dean Bowman (SUA) şi Bane Gluvacov Tubacin Band (Serbia). În cadrul evenimentului, doamnele şi domnişoarele vor primi mărţisoare şi flori din partea organizatorilor
La Casa de Cultură a Sindicatelor Reşiţa
Vineri 02.03: – Ora 19:00 – Teatrul I.D. Sîrbu Petroşani -„Richard al III-lea” de William Shakespeare
Regia artistică: Gelu Badea
La Casa de Cultură a Sindicatelor Reşiţa
Sâmbătă 03.03: – Ora 19:00 – Teatrul GUSTL (Croaţia) – „Cerul desupra Zagrebului” de Miro Medimorek
Regia artistică: Miro Medimorek
La Palatul Cultural Reşiţa
– Ora 20:30 – Compania de Teatru „Sart” România -„Fără cap” de Victor Chilinca
Regia artistica: Aida Ganea
La Casa de Cultură a Sindicatelor Reşiţa
Duminică 04.03: – Ora 19:00 – Teatrul Naţional Radu Stanca Sibiu – „De veghe la Taj Mahal” de Rajiv Joseph
Regia artistică: Radu-Alexandru Nica
La Casa de Cultură a Sindicatelor Reşiţa
Duminică, la ora 20:30 va avea loc închiderea oficială a festivalului.
Un abonament în valoare de 200 de lei este valabil la toate reprezentaţiile din festival.
Preţul biletelor este în funcţie de spectacol.
Biletele se achizitionează de la sediul festivalului – Palatul Cultural Reşiţa
Organizatori:
Asociaţia Multiculturală Visions of Dreams România şi Teatrul de Vest Reşiţa, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Reşiţa şi al Consiliului Judeţean Caraş-Severin.