Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Grigore Vieru: 85 de ani de la naştere!

Motto:„Un nume curat – iată care este ţărâna cea mai uşoară pe pieptul celui coborât în pământ.” Grigore Vieru

[FOTO] Grigore Vieru: 85 de ani de la naştere!

Articol editat de Radio Resita, 13 februarie 2020, 19:02 / actualizat: 14 februarie 2020, 12:24

„Mama este începutul tuturor începuturilor”,mărturisea poetul născut pe 14 februarie 1935, unul din marii poeți români care a promovat dragostea de neam și de limba română, Grigore Vieru. A văzut lumina zilei  în satul Pererîta, în familia lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani, pe care o termină în 1953.

În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scînteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul „Tînărul leninist”, actualmente „Florile Dalbe” .

La 8 iunie 1960 se căsătorește cu Raisa Nacu, profesoară de limba română și latină și se angajează ca redactor la revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960–1963 este redactor la editura „Cartea Moldovenească”.

A fost un oaspete des al „Căsuței Poeziei” din satul Cociulia, raionul Cantemir. Tot aici scrie celebra carte pentru preșcolari „Albinuța”.

Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice Numele tău, cu o prefață de Ion Druță. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. În chiar anul apariției devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.

În 1973 Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”: Dan Hăulică, Ștefan Augustin Doinaș, Ioanichie Olteanu, Geo Șerban, Tatiana Nicolescu. Vizitează, la rugămintea sa, mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec. Se întoarce la Chișinău cu un sac de cărți. Mai târziu poetul face următoarea mărturisire: Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul.

Pe 16 ianuarie 2009 Vieru a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. Grigore Vieru s-a aflat într-o stare critică cu politraumatism, traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic închis, contuzia cordului și a plămânilor și contuzia organelor abdominale, având șanse minime de supraviețuire. Accidentul rutier a avut loc în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, ora 01:30 pe traseul R-3 Chișinău–Hîncești–Cimișlia–Basarabeasca.La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al Republicii Moldova și director adjunct al Ansamblului de dansuri populare „Joc” din Chișinău, aflat într-o stare mai ușoară.

A pierdut lupta cu  viața pe data de 18 ianuarie a aceluiași an, la exact două zile după accident în Spitalul de Urgență din Chișinău, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.

Grigore Vieru a fost înmormântat pe 20 ianuarie 2009 la Chișinău, în cimitirul central din strada Armeană. La înmormântare au asistat câteva zeci de mii de oameni, diviziile lui Grigore Vieru, cum le-a denumit profesorul Dan Dungaciu într-un articol.[6] Chișinăul nu mai cunoscuse funeralii de asemenea proporții de la înmormântarea soților Doina și Ion Aldea Teodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarată zi de doliu în Republica Moldova, la ora 10:00 întreaga republică ținând un moment de reculegere.

Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Câteva școli din Republica Moldova, un bulevard din Chișinău și o stradă din Iași poartă numele lui Grigore Vieru. Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naștere, a fost instalat bustul poetului în Aleea Clasicilor.

Epilog:„Degeaba a venit libertatea, dacă fraţii nu se cunosc între ei.” Grigore Vieru

Anca Bica Bălălău

Sursa:wikipedia

Opera

* 1957 – Alarma (versuri pentru copii)
* 1958 – Muzicuţe (versuri pentru copii)
* 1961 – Făt-Frumos curcubeul şi Bună ziua, fulgilor! la editura „Cartea Moldovenească”
* 1963 – Mulţumim pentru pace” (versuri) şi Făguraşi’ (versuri, povestiri şi cântece).
* 1964 – Revista „Nistru” publică poemul Legământ, dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu.
* 1965 – Versuri pentru cititorii de toate vârstele, prefaţat de Ion Druţă pentru care i se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret (1967).
* 1967 – Poezii de seama voastră (editura „Lumina”)
* 1967 – Bărbaţii Moldovei cu o dedicaţie pentru „naţionalistul” Nicolae Testimiţeanu (revista „Nistru”). Întregul tiraj este oprit, dedicaţia scoasă.
* 1969 – Duminica cuvintelor la editura „Lumina” cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preşcolari, care a devenit prezentă în orice grădiniţă de copii.
* 1970 – Abecedarul (editura „Lumina”) — în colaborare cu Spiridon Vangheli şi pictorul Igor Vieru)
* 1970 – Trei iezi [8]
* 1974 – Aproape (versuri lirice, cu ilustraţii color de Isai Cârmu)
* 1975 – Mama (editura „Lumina” — carte pentru cei mici, ilustrată de Igor Vieru)
* 1976 – Un verde ne vede! ( editura „Lumina” — volum pentru care poetului i se decernează Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978).
* 1991 – Metafore albastre (editura „Narodna cultura”, Sofia — în colecţia Globus poetic, traducere în limba bulgară de Ognean Stamboliev.

Timişoara: Expoziția „Realități alternative” se deschide la Galeria Rotonda. Patru artiste explorează granița dintre realitate, memorie și imaginație
Cultură marți, 9 iunie 2026, 17:38

Timişoara: Expoziția „Realități alternative” se deschide la Galeria Rotonda. Patru artiste explorează granița dintre realitate, memorie și imaginație

Galeria Rotonda găzduiește, în perioada 10 iunie – 3 iulie 2026, expoziția de pictură „Realități alternative”, un proiect vizual semnat...

Timişoara: Expoziția „Realități alternative” se deschide la Galeria Rotonda. Patru artiste explorează granița dintre realitate, memorie și imaginație
Concert extraordinar la Timișoara: Orchestra Evreiască de Cameră din München urcă pe scena Sinagogii din Cetate
Cultură duminică, 7 iunie 2026, 07:00

Concert extraordinar la Timișoara: Orchestra Evreiască de Cameră din München urcă pe scena Sinagogii din Cetate

Concert extraordinar la Timișoara: Orchestra Evreiască de Cameră din München urcă pe scena Sinagogii din Cetate   Timișoara găzduiește...

Concert extraordinar la Timișoara: Orchestra Evreiască de Cameră din München urcă pe scena Sinagogii din Cetate
Filmul „N-am avut de ales”, propunerea Coreei de Sud la Oscar, va fi proiectat gratuit la Cinematograful Arta din Arad
Cultură vineri, 5 iunie 2026, 08:20

Filmul „N-am avut de ales”, propunerea Coreei de Sud la Oscar, va fi proiectat gratuit la Cinematograful Arta din Arad

Cinematograful Arta din Arad găzduiește vineri, 5 iunie 2026, de la ora 19:00, proiecția filmului sud-coreean „N-am avut de ales” („No Other...

Filmul „N-am avut de ales”, propunerea Coreei de Sud la Oscar, va fi proiectat gratuit la Cinematograful Arta din Arad
„Chasing Light”, la Kunsthalle Bega: expoziție dedicată Facultății de Arte și Design din Timișoara
Cultură vineri, 5 iunie 2026, 07:17

„Chasing Light”, la Kunsthalle Bega: expoziție dedicată Facultății de Arte și Design din Timișoara

Expoziția „Chasing Light” se deschide la Kunsthalle Bega Kunsthalle Bega prezintă expoziția „Chasing Light”, un proiect curatorial dedicat...

„Chasing Light”, la Kunsthalle Bega: expoziție dedicată Facultății de Arte și Design din Timișoara
Cultură miercuri, 3 iunie 2026, 14:53

Banatul merită o liturghie, o mesă, iar aceasta se numește „Encyclopædia Bannatica – Valori ale Banatului. Personalități”!

Adevărul rămâne, indiferent de soarta celor care l-au servit, iar a aduce în spațiul public numele celor mai mari bănățeni, înseamnă cu...

Banatul merită o liturghie, o mesă, iar aceasta se numește „Encyclopædia Bannatica – Valori ale Banatului. Personalități”!
Cultură marți, 2 iunie 2026, 20:03

„Mic dicționar de Șteireză”, cartea care salvează dialectul german din Banatul Montan. O mărturie despre identitate, memorie și multiculturalitate

  Volumul documentează dialectul german vorbit de șvabilii/styrierii sau ștairezii din zona Steierdorf–Anina, o comunitate formată în...

„Mic dicționar de Șteireză”, cartea care salvează dialectul german din Banatul Montan. O mărturie despre identitate, memorie și multiculturalitate
Cultură luni, 1 iunie 2026, 10:51

Luna iunie 2026 aduce la Reșița și Bocșa expoziții, lansări de carte, întâlniri literare și concerte

  Debut cultural la Bocșa: artă, literatură și poezie eminesciană Pe 3 iunie 2026, de la ora 13.00, la Aleea cu Tei din Bocșa-Izvor,...

Luna iunie 2026 aduce la Reșița și Bocșa expoziții, lansări de carte, întâlniri literare și concerte
Cultură sâmbătă, 30 mai 2026, 17:00

Kirchweihfest 2026 la Steierdorf: tradiție, muzică și sărbătoare comunitară în Anina

  Manifestarea este organizată de comunitatea germană din Steierdorf împreună cu biserica romano-catolică și autoritățile locale și ...

Kirchweihfest 2026 la Steierdorf: tradiție, muzică și sărbătoare comunitară în Anina