Solstiţiul de iarnă: Astăzi este cea mai scurtă zi din an şi cea mai lungă noapte

Acest eveniment este dublat în 2020 de un fenomen astronomic spectaculos: „Marea Conjuncție”, o întâlnire destul de rară a planetelor Jupiter și Saturn, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Mai mult decât atât, de obicei, cea mai scurtă zi din an nu este şi cea mai friguroasă, fiind vorba desigur de o serie de alţi factori care influenţează temperatura atmosferică. De asemenea, chiar dacă ziua începe să crească, există o întârziere a Pământului în ceea ce priveşte pierderea căldurii, adică pierde mai multă căldură decât primeşte în săptămânile de după solstiţiu. Astfel că ianuarie, Gerarul, este cea mai friguroasă lună.

Aşadar, axa înclinată a Pământului creează atât solstiţiile, cât şi echinocţiile. În cele 365 de zile cât îi ia Terrei să completeze o orbită în jurul Soarelui, planeta, cu axa sa înclinată, trece prin toate fazele. De aceea, în emisfera cealaltă, 21 decembrie marchează echinocţiul de vară, fiind ziua în care partea sudică a Pământului este cea mai apropiată de Soare.

„Marea Conjuncție” ar putea fi o explicație pentru „Steaua Magilor”

Dacă ar fi să puteți obseva cerul doar o noapte în 2020, alegeți noaptea de 21 decembrie! Acesta este sfatul pe care îl dau specialiștii de la Observatorul Astronomic București. Asta pentru că această cea mai lungă noapte a anului coincide și cu un fenomen astronomic care se întâmplă destul de rar, cunoscut sub numele de „marea conjuncție”: cele mai mari planete din sistemul solar, Jupiter și Saturn, se vor afla aparent foarte aproape una de cealaltă, atât de aproape, încât vor părea un astru dublu. S-a spus că aceasta ar fi, de fapt, explicația pentru „Steaua Magilor”.

Cele două planete nu au mai fost atât de aproape și de luminoase, așa cum vor fi la 21 decembrie, de 800 de ani. La solstițiul de iarnă din 21 decembrie, Jupiter și Saturn vor părea, văzute de pe Pământ, ca o singură stea strălucitoare, pentru că orbitele de 12 și respectiv 29 de ani ale celor două planete se aliniază. 

La ce oră se vede Marea Conjuncție

Cele două planete se văd deja în aceeași zonă de cer încă din luna iulie. Se vor afla în aceeași constelație și, pentru că se mișcă în Sistemul solar, se vor mișca printre stele, apropiindu-se una de alta.

Apropierea minimă și rară (se va mai întâmpla abia în 2080), se va petrece în ultimele două săptămâni ale lunii decembrie, momentul cel mai bun fiind în seara de 21 decembrie. Atunci, în jurul orei 18:00, se vor vedea înspre sud-vest, nu foarte sus pe cer. Cele două planete aproape că nu se vor putea distinge una față de cealaltă, iar prin telescop se vor putea vedea în același câmp și inelele lui Saturn, și benzile de nori ale lui Jupiter, împreună cu sistemele de sateliți ai planetelor, arată Observatorul Astronomic.

Ce se întâmplă la solstițiul de iarnă

Momentul solstițiului de iarnă 2020 în România va fi, luni, 21 decembrie, la două minute după prânz, adică la ora 12:02.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat” şi marchează prima zi a iernii astronomice în emisfera nordică, cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului în emisfera nordică. Acest eveniment astronomic este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a țării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București).

Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. În ziua în care are loc solstiţiul de iarnă în emisfera nordică, în emisfera sudică se află în desfăşurare solstiţiul de vară.

Solstiţiul de iarnă se produce când înălţimea Soarelui deasupra orizontului şi intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud, Soarele nu răsare şi se află la unghiul maxim sub orizont). Este ziua anului în care lumina zilei are cea mai scurtă durată în emisfera nordică şi cea mai lungă durată în cea sudică.

Axa polilor Pământului este înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de Ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor, arată Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2020: Obiceiuri şi tradiții

Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița, care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).

Sursa: www.romaniatv.net, digi24.ro

Sursa foto: stirimondene.ro

Articol editat de Gerhard Chwoika, 21 decembrie 2020, 08:00 / actualizat: 21 decembrie 2020, 9:45

Solstițiul de iarnă 2020 are loc anul acesta pe data de 21 decembrie, la ora 12.02, moment în urma căruia ziua va începe să crească.

În această zi, emisfera nordică a planetei este în punctul cel mai îndepărtat faţă de soare, scrie USA Today.

Momentul exact are loc în acelaşi timp peste tot pe Pământ. În România, are loc la 12.02.

Una dintre cele mai faimoase celebrări are loc la Stonehenge din Anglia, unde druizii, păgânii şi alţii se adună în fiecare an pentru a celebra evenimentul. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Solstiţiul de iarnă, la fel ca cel de vară şi echinocţiile de toamnă şi primăvară, sunt evenimente centrale în culturile precreştine.

„Din punct de vedere cultural, solstiţiile şi echinocţiile sunt folosite pentru a puncta începuturile sau mijlocul sezoanelor”, a precizat Rick Kline de la Spacecraft Planetary Imaging Facility, ce ţine de Universitatea Cornell.

Solstiţiul este începutul astronomic al iernii, chiar dacă meteorologii văd 1 decembrie ca fiind începutul anotimpului, ce marchează începutul celor mai reci trei luni din an din Emisfera Nordică. După solstiţiu, zilele încep din nou să crească.

Acest eveniment este dublat în 2020 de un fenomen astronomic spectaculos: „Marea Conjuncție”, o întâlnire destul de rară a planetelor Jupiter și Saturn, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Mai mult decât atât, de obicei, cea mai scurtă zi din an nu este şi cea mai friguroasă, fiind vorba desigur de o serie de alţi factori care influenţează temperatura atmosferică. De asemenea, chiar dacă ziua începe să crească, există o întârziere a Pământului în ceea ce priveşte pierderea căldurii, adică pierde mai multă căldură decât primeşte în săptămânile de după solstiţiu. Astfel că ianuarie, Gerarul, este cea mai friguroasă lună.

Aşadar, axa înclinată a Pământului creează atât solstiţiile, cât şi echinocţiile. În cele 365 de zile cât îi ia Terrei să completeze o orbită în jurul Soarelui, planeta, cu axa sa înclinată, trece prin toate fazele. De aceea, în emisfera cealaltă, 21 decembrie marchează echinocţiul de vară, fiind ziua în care partea sudică a Pământului este cea mai apropiată de Soare.

„Marea Conjuncție” ar putea fi o explicație pentru „Steaua Magilor”

Dacă ar fi să puteți obseva cerul doar o noapte în 2020, alegeți noaptea de 21 decembrie! Acesta este sfatul pe care îl dau specialiștii de la Observatorul Astronomic București. Asta pentru că această cea mai lungă noapte a anului coincide și cu un fenomen astronomic care se întâmplă destul de rar, cunoscut sub numele de „marea conjuncție”: cele mai mari planete din sistemul solar, Jupiter și Saturn, se vor afla aparent foarte aproape una de cealaltă, atât de aproape, încât vor părea un astru dublu. S-a spus că aceasta ar fi, de fapt, explicația pentru „Steaua Magilor”.

Cele două planete nu au mai fost atât de aproape și de luminoase, așa cum vor fi la 21 decembrie, de 800 de ani. La solstițiul de iarnă din 21 decembrie, Jupiter și Saturn vor părea, văzute de pe Pământ, ca o singură stea strălucitoare, pentru că orbitele de 12 și respectiv 29 de ani ale celor două planete se aliniază. 

La ce oră se vede Marea Conjuncție

Cele două planete se văd deja în aceeași zonă de cer încă din luna iulie. Se vor afla în aceeași constelație și, pentru că se mișcă în Sistemul solar, se vor mișca printre stele, apropiindu-se una de alta.

Apropierea minimă și rară (se va mai întâmpla abia în 2080), se va petrece în ultimele două săptămâni ale lunii decembrie, momentul cel mai bun fiind în seara de 21 decembrie. Atunci, în jurul orei 18:00, se vor vedea înspre sud-vest, nu foarte sus pe cer. Cele două planete aproape că nu se vor putea distinge una față de cealaltă, iar prin telescop se vor putea vedea în același câmp și inelele lui Saturn, și benzile de nori ale lui Jupiter, împreună cu sistemele de sateliți ai planetelor, arată Observatorul Astronomic.

Ce se întâmplă la solstițiul de iarnă

Momentul solstițiului de iarnă 2020 în România va fi, luni, 21 decembrie, la două minute după prânz, adică la ora 12:02.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat” şi marchează prima zi a iernii astronomice în emisfera nordică, cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului în emisfera nordică. Acest eveniment astronomic este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a țării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București).

Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. În ziua în care are loc solstiţiul de iarnă în emisfera nordică, în emisfera sudică se află în desfăşurare solstiţiul de vară.

Solstiţiul de iarnă se produce când înălţimea Soarelui deasupra orizontului şi intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud, Soarele nu răsare şi se află la unghiul maxim sub orizont). Este ziua anului în care lumina zilei are cea mai scurtă durată în emisfera nordică şi cea mai lungă durată în cea sudică.

Axa polilor Pământului este înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de Ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor, arată Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2020: Obiceiuri şi tradiții

Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița, care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).

Sursa: www.romaniatv.net, digi24.ro

Sursa foto: stirimondene.ro