Motto:„Ce păstrează omul în adâncul inimii sale nu poate fi luat de moarte.” Goethe

„Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie” mărturisea Regele Mihai I. Fără Majestatea Sa lumea de mâine nu va mai fi la fel…

Destinul său, poate cel mai uman, mai puţin „absurd”, mai cald… este, poate mai mult decât celelalte, o Poveste. Despre viaţă şi despre putere, despre iubire  şi despre moarte. Chiar dacă multor generaţii le-a lipsit din cărţile de istorie, Regele este istoria însăşi. O istorie scrisă cu devotament şi supunere doar în faţa principiilor de onoare şi bun simţ, o istorie al cărei Suveran a fost, este şi va rămâne Mihai I al României, cel care rămâne simbolul umanităţii şi conştiinţei unui popor la fel de greu încercat de istorie, un Rege al lacrimii şi Dorului de ţară, un Rege al Durerii neamului românesc, dar ale cărui rădăcini nici un vânt ne le-a smuls.

E toată neputinţa omului – fie el rege sau om de rând – în faţa morţii.

În final, marea trecere e limpede şi senină. Se întâmplă firesc, iar poporul rămâne cu sufletul pustiit. Dincolo, în locul către care pleacă regele, sau aici, pe scena pământeană  în locul în care mai devreme fusese viaţă…Moartea este regele acestei lumi. Regele e și el muritor și trebuie să ne adunăm toată demnitatea pentru acest ultim drum al Majestății Sale!

Regele Mihai I  și-a pus Coroana Regatului Veșniciei la vârsta de 96 de ani. Majestatea Sa s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena. Din partea tatălui este nepot al regelui Ferdinand I și al reginei Maria, iar din partea mamei nepot al regelui Constantin al Greciei. Astfel, Mihai al României este descendentul celor mai importante familii regale și imperiale ale Europei, printre ele numărându-se familiile regale britanică, rusă și habsburgică, strămoși direcți ai săi fiind țarii Nicolae I și Alexandru al II-lea al Rusiei, regina Victoria a Marii Britanii, împărați habsburgi, regi ai Prusiei, Portugaliei șamd. Este stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii atât pe filieră maternă, cât și paternă. Este văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

A urmat cursurile unei şcoli organizate de acesta la palat, alături de copii din toate colţurile ţării şi toate categoriile sociale. Dupa decesul Regelui Ferdinand din 1927 si ca urmare a faptului ca Principele Carol a renuntat la statutul de Principe Mostenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regenta, compusa din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea si Președintele Înaltei Curti de Casație, Gh. Buzdugan. La 8 iunie 1930, Principele Carol a revenit în tară și a preluat tronul, apoi Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său.

În adolescență, Principele Moștenitor a urmat cursuri de sport și a început pregătirea militară, la vârsta de 17 ani devenind sublocotenent în Armata Română. În urma abdicarii tatalui sau, la 6 septembrie 1940, Mihai I devine Rege. În noiembrie 1947, Majestatea Sa a participat la căsătoria Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, unde a întâlnit-o pe Principesa Ana de Bourbon-Parma, de care s-a îndragostit la prima vedere. La întoarcerea în tara, Regele Mihai a cerut să se căsătorească cu Principesa Ana, fapt ce a creat panică în rândul autoritatilor comuniste și, probabil, a provocat grăbirea hotarârii de a-i cere Regelui abdicarea, fapt petrecut la 30 decembrie 1947, când Petru Groza si Gh. Gheorghiu-Dej l-au amenintat pe Suveran cu execuția a o mie de tineri, în cazul în care nu ar fi abdicat.

La 3 ianuarie 1948, Regele Mihai și Regina-mamă Elena au părăsit România. Pe peronul Gării de Nord din București:Plec cu moartea în suflet, a spus in limba franceză Majestatea Sa Regele Mihai I. Tot pe  peron, ca ultimă umilire, cordonul de soldați stătea cu spatele la familia regală…. unul singur a întors capul plângând… acele lacrimi s-au șters, abia, în anul 1992, când noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în țară pentru a participa la prăznuirea Sf. Paști, Regele fiind întâmpinat de populație cu o simpatie deosebită, în București peste un milion de persoane ieșind în stradă pentru a-l aclama

În anul  1997, România i-a reactivat regelui Mihai cetățenia română și i-a permis să își reviziteze propria țară.Regele şi Regina s-au mutat în anul 2001 definitiv în România, unde au continuat să militeze pentru aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană, dar şi respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piaţă, păstrarea culturii naţionale, respectarea adevărului istoric, respectarea şi garantarea proprietăţii private, consolidarea statului de drept şi a democraţiei interne. În acelaşi an, Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă Regelui Mihai, în calitate de fost şef de Stat şi tot în 2001 a fost retrocedat Regelui Domeniul Regal de la Săvârşin, jud. Arad. Potrivit vechii legi salice de succesiune, cu valabilitate în ultima constituție democratică a regatului România, cea din 1923, la moartea regelui Mihai (presupunând că nu mai are băieți), în absența schimbării constituției, care ar necesita restaurarea monarhiei, succesiunea revenea familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, șeful acesteia, prințul Karl Friedrich de Hohenzollern, aflându-se pe prima poziție în ordinea de succesiune. Însă, la 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Mihai I a promulgat noul statut al Casei Regale, intitulat „Normele fundamentale ale Familiei Regale a României”, act prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept moștenitoare a tronului cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României, iar la 10 mai 2011, Mihai I a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a modificat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară. Din anul 1996, Principesa Moştenitoare Margareta este căsătorită cu Alteţa Sa Regală Principele Radu al României.

Regina  Ana a murit pe 1 august, la vârsta de 92 de ani.  Regele Mihai I al României care a fost căsătorit cu Regina Ana aproape şapte decenii, nu a putut lua parte la funeraliile soţiei sale din cauza stării precare de sănătate.

Fostul suveran, în vârstă de 96 de ani, era  bolnav de cancer şi  se retrăsese  din viaţa publică. Tăcere, și în ziua când moare Regele gândiți-vă la moartea voastră. Regele nostru este plâns acum cu lacrima acelui soldat care a avut curajul să se întoarcă cu faţa spre el, pe peronul Gării de Nord. Plec cu moartea în suflet spunea atunci Majestatea Sa…a plecat acum când istoria s-a întors cu faţa la Majestatea Sa , iar lacrima este sceptrul memoriei noastre.Să o purtăm cu demnitate!

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Epilog: „Veştile proaste au aripile sorţii şi zboară foarte repede.”John Dryden

Anca Bica Bălălău

Nota redacţiei:

Într-un comunicat postat pe romaniaregala.ro, Secretariatul Regal a anunțat decesul Majestății Sale.Conform comunicatului, Majestatea Sa Regele Mihai I a încetat din viață, azi, 5 decembrie, la ora 13, ora României, la reședința privată din Elveția.

La căpătâiului Regelui a stat, până în ultima clipă, Alteța Sa Regală Principesa Maria.

Trupul neînsuflețit al Regelui Mihai I va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleș, iar apoi pentru două zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei.

Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală. 

Reprezentanții Guvernului și cei ai Casei Regale au avut marți, la Palatul Victoria, o întâlnire în care au discutat modul de implicare al instituțiilor guvernamentale în organizarea funeraliilor naționale în memoria Majestății Sale, Regele Mihai.Guvernul va aproba, în şedinţa de miercuri, 6 decembrie, o hotărâre privind stabilirea a trei zile de doliu naţional pentru decesul Regelui Mihai I.