Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO-VIDEO] Leopoldina Bălănuță: „Totdeauna arta mi-a apărut ca o ştafetă a Dumnezeirii”

Motto: „Arta nu se face numai de către creatori. Ea se face şi de cei care o îndrumă, şi de cei care o gustă, adică de public.” Leopoldina Bălănuță

[FOTO-VIDEO] Leopoldina Bălănuță: „Totdeauna arta mi-a apărut ca o ştafetă a Dumnezeirii”

Articol editat de Radio Resita, 9 decembrie 2020, 15:52 / actualizat: 9 decembrie 2020, 17:00

„Dacă am numi vulgaritatea vulgaritate, nedreptatea nedreptate, meschinăria meschinărie, cred că le-ar pieri ceva din putere… Dar pentru asta trebuie să le spui pe nume,” mărturisea Leopoldina Bălănuță, care a plecat să mângâie Îngerii cu vocea sufletului său nobil.

A văzut lumina zilei, acum 86 de ani pe 10 decembrie 1943, ca fiică de preot, născută pe meleagurile Vrancei, cu menirea de a stârni multe suflete să-și consolideze regăsirea prin artă, prin frumos. Fie de la radio, televiziune sau de pe scena Teatrului Mic, Poldi ,cum o numeau prietenii, a fost vocea rafinată, aristocrată și cerebrală a sentimentelor umane prin intermediul personajelor sau versurilor pe care le confirma într-o atingere a respirației sale artistice.

Leopoldina Bălănuță a fost Vocea umană  din secolul trecut a teatrului românesc, fiindcă menirea sa a fost a se apropia de un „teatru pur”. În concepția ei, actorul este glasul dramaturgului, dar și al poetului! Mai ales al poetului care nu-l obligă să devină personaj, nu-l supune la metamorfoze, ci îl lasă să fie el însuși, cu sensibilitatea și sentimentele sale, punând în lumină sensurile ascunse ale creației poetice. Poldi a iubit poezia bună și a dat numeroase recitaluri.

Nicicând, versurile lui Nichita Stănescu  nu au fost mai limpezi și mai bine descifrate decât în rostirea ei. L-a iubit la fel de mult pe Eminescu, dar a fost aproape, îndeosebi, de poeții contemporani care pledează pentru frumos și adevăr: Ana Blandiana, Ștefan Augustin Doinaș, Magda Isanos, Nicolae Labiș.

 

„Te iubesc atât de mult, încât aș vrea să mori înaintea mea”

Jumătatea ei pământeană a fost actorul Mitică Popescu, iar unirea lor religioasă a înfăptuit-o preotul și  tatăl actriței, în anul 1977, Mitică Popescu avea 40 de ani, iar Leopoldina Bălănuță, 42 de ani.Dragostea lor a fost una peste granițele obișnuinței, a fost una cerebrală și puternică, fără risipiri și angoase, Poldi mărturisindu-i soțului său cu o sfâșietoare tandrețe:„Te iubesc atât de mult, încât aș vrea să mori înaintea mea”

Leopoldina Bălănuță a mântuit modestia cu puternica sa educație artistică și umană, a deschis zorii rafinamentului și rezistenței prin Cultură:

„Am fost trasă de urechi să merg dreaptă şi nici în ziua de azi nu merg dreaptă. Mi s-a spus că nu ştiu să mă îmbrac, că sunt şleampătă, că n-am nicun lucru de valoare în casă. Dar eu nu m-am supărat. La mine astea intră într-o zonă neutră. Nu contează. Ceea ce contează pentru mine, lucrul pe care trebuie să-l spun ca să mă fac bine înţeleasă, este puterea de a aştepta. De la lucrurile mici la lucrurile mari. De la autobuzul 31 la un rol minunat.Eu plec cu viața mea în teatru; teatrul vine cu viața lui în viața mea. Mă gândeam câtă dreptate a avut sărmanul Tarkovski, care spunea, în ultimele zile ale existenței lui: «Doamne, am obosit așteptându-te!» […] totdeauna arta mi-a apărut ca o ștafetă a Dumnezeirii”.

Poate că regretul, poate că amintirea, poate că o cană cu apă pusă pe streașina gândului vor face  drumul către Cer al recunoștinței noastre, vor lumina asemeni unui vers  labirintul de umbre al uitării… poate așa devenim  „oamenii aceia mai buni cinci minute , şi vezi, uite aşa se leagă şi devine verigă în lanţul acesta al umanităţii râvnite,” după cum își dorea regretata actriță.

 „Dacă a lupta înseamnă a da din coate, nu mă interesează să lupt. Nici atitudinea de conjunctură nu e o formă de luptă pentru mine. Pentru că nu cred în ceva menit să răspundă unui moment, nu să dureze în timp. Cel puţin aspiraţia asta trebuie să o avem: să dureze ceea ce facem. Chiar şi aşa cum este perisabilă arta asta a mea, dacă o fac cu credinţă, ea rămâne în amintirea unor oameni; şi dacă oamenii aceia au fost mai buni cinci minute e bine, şi vezi, uite aşa se leagă şi devine verigă în lanţul acesta al umanităţii râvnite”…

A plecat către Cer pe 14 octombrie 1998, iar Dumnezeu  Îi pune reazăm la Veșnicie versul neuitării, Leopoldinei Bălănuță!

Epilog: „Arta actorului rămâne o artă de o rară nobleţe cu culmi de sublim.”Leopoldina Bălănuță

 

Biografie:

Leopoldina Bălănuță (n. 10 decembrie 1934, Păulești, județul Vrancea – d. 15 octombrie 1998) a fost o actriță româncă.

A absolvit în 1957 Institutul de de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC) din București, la clasa Mariettei Sadova, Marcel Anghelescu, și a debutat la București, în regia lui Ion Cojar, jucând-o pe Velea din “Prima întâlnire”, de Tatiana Sîtina. Ultimul ei rol a fost cel din „O batistă în Dunăre”, de D.R. Popescu, la Teatrul Național, montat de același regizor.

A debutat pe scena Teatrului Mic cu piesa „Prima întâlnire”. A avut roluri memorabile în „Vassa Jeleznova” și „Mama” de Maxim Gorki, „Anna Karenina”, de Lev Tolstoi, „Medeea” de Euripide, „Martin Eden” de Jack London, „Noaptea Iguanei” de Tennessee Williams, „Oameni sărmani” de Feodor Dostoievski, „Livada cu vișini” de Anton Pavlovici Cehov, „Doi pe un balansoar” de William Gibson și, în special, în piesele lui Dumitru Radu Popescu, „Ca frunza dudului în rai” și „O batistă în Dunăre” (alături de Mariana Mihuț și Ileana Stana Ionescu).

A fost distribuită și în filme, mai ales în roluri cu încărcătură dramatică, „Nunta de piatră” (1972), „Dincolo de pod” (1975), „Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii” (1979), „Clipa” (1979), „Bietul Ioanide” (1979), „Năpasta” (1982), etc.

Leopoldina Bălănuță a avut și o colaborare de succes cu Televiziunea. „Gaițele” (1993), „Strigoii” (1992), „Trandafirul și coroana”, „Conu’ Leonida față cu reacțiunea”(1985), „Moartea unui comis voiajor” (1977), „Idolul și Ion Anapoda” (1991) sunt doar câteva din piesele în care a apărut la Televiziune.

Deși a fost considearată o actriță dramatică, Leopoldina Bălănuță a avut și niște memorabile roluri de comedie. Sceneta TV „Care de dame” de G.H. Brăescu, realizată în 1980 (unde actrița intruchipează 4 personaje) este considerată unul din momentele de referință din istoria divertismentului TV românesc.

Sursa: cinemagia

Anca Bica Bălălău

Regizorul Mateea Marin, partener cultural al Radio Reșița, invitat ”La MaMa Umbria International Symposium for Directors,” din Italia
Cultură vineri, 11 iulie 2025, 13:53

Regizorul Mateea Marin, partener cultural al Radio Reșița, invitat ”La MaMa Umbria International Symposium for Directors,” din Italia

Politicile culturale promovate de Radio România Reșița sunt de notorietate și totodată inspirate. Susținerea evenimentelor culturale de...

Regizorul Mateea Marin, partener cultural al Radio Reșița, invitat ”La MaMa Umbria International Symposium for Directors,” din Italia
Expoziție inedită la Reșița: origami delicat și aparate retro de colecție, expuse la Centrul social „Frederic Ozanam”
Cultură joi, 10 iulie 2025, 21:34

Expoziție inedită la Reșița: origami delicat și aparate retro de colecție, expuse la Centrul social „Frederic Ozanam”

La galeria Centrului social „Frederic Ozanam” din Reșița, iubitorii de artă, tradiție și obiecte de colecție sunt invitați să viziteze o...

Expoziție inedită la Reșița: origami delicat și aparate retro de colecție, expuse la Centrul social „Frederic Ozanam”
Adela Schindler, sărbătorită la Reșița: Eveniment aniversar la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” dedicat promovării valorilor culturale bănățene
Cultură miercuri, 9 iulie 2025, 18:40

Adela Schindler, sărbătorită la Reșița: Eveniment aniversar la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” dedicat promovării valorilor culturale bănățene

Cinstirea valorilor locale a fost evocată miercuri, 9 iulie printr-un eveniment aniversar dedicat prof. Adela Schindler de la Colegiul Naţional...

Adela Schindler, sărbătorită la Reșița: Eveniment aniversar la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” dedicat promovării valorilor culturale bănățene
Festivalul Folclorului Ceh – Ediția a XXI-a are loc pe 2 august 2025 în satul Șumița
Cultură marți, 8 iulie 2025, 21:35

Festivalul Folclorului Ceh – Ediția a XXI-a are loc pe 2 august 2025 în satul Șumița

Forumul Cehilor din România vă invită sâmbătă, 2 august 2025, în pitorescul sat Șumița, județul Caraș-Severin, la Ediția a XXI-a a...

Festivalul Folclorului Ceh – Ediția a XXI-a are loc pe 2 august 2025 în satul Șumița
Cultură marți, 8 iulie 2025, 21:25

Expoziție de artă la Reșița: pictură și sculptură în lemn la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”

Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au organizat o nouă...

Expoziție de artă la Reșița: pictură și sculptură în lemn la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”
Cultură luni, 7 iulie 2025, 15:11

Evenimente culturale de excepție în Reșița și Ilidia: expoziții, lansări de carte și pelerinaje comemorative

În perioada 8–15 iulie 2025, publicul din Reșița, Ilidia și județul Bihor este invitat să participe la o serie de evenimente culturale și...

Evenimente culturale de excepție în Reșița și Ilidia: expoziții, lansări de carte și pelerinaje comemorative
Cultură luni, 7 iulie 2025, 14:42

Via Transilvanica, drumul care unește oamenii de la Reșița la Chicago!

Se spune că într-un suflet frumos și Dumnezeu umblă desculț… am pornit acest eseu despre oameni care se regăsesc, se cunosc și se...

Via Transilvanica, drumul care unește oamenii de la Reșița la Chicago!
Cultură luni, 7 iulie 2025, 13:14

„Istoria Reșiței în secvențe pierdute” – expoziție dedicată patrimoniului industrial al orașului

Istoria orașului Reșița revine în prim-plan printr-un nou eveniment cultural – care este şi ultimul din 2025 din cadrul proiectului...

„Istoria Reșiței în secvențe pierdute” – expoziție dedicată patrimoniului industrial al orașului