Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Simion Țeicu:Am sufletul sfârtecat de câte ori o ascult pe Mariana Drăghicescu

Se spune că în Doină este parcă ceva ce nu se poate îndeplini. Dorul,care cuprinde asemeni unui răsărit şi a unui apus crestele munţilor pentru a le face brâu de lacrimi florilor de colţ ce ridică spre Cer rugăciunea Veşniciei. Mariana Drăghicescu face parte din această rugăciune a folclorului românesc, pentru că „Nimeni nu ne-a putut defrişa munţii de doine“.

[FOTO] Simion Țeicu:Am sufletul sfârtecat de câte ori o ascult pe Mariana Drăghicescu

Articol editat de Radio Resita, 18 septembrie 2017, 00:35 / actualizat: 18 septembrie 2017, 14:23

Cum am putea potrivi cuvintele mai bine pentru a o comemora cum se cuvine pe cea care a fost „Privighetoarea Banatului”-Mariana Drăghicescu a scos din stânca munţilor Banatului sufletul doinelor sale şi le-a mângâiat cu frumuseţea lacrimilor acestor locuri… Roua dimineţilor a căzut nostalgic peste orizonturile veşniciei şi în mireasma florilor de colţ, Mariana Drăghicescu a sărutat şi sărută tâmplele timpului cu frumuseţea cântecelor ei.

Artista a văzut lumina zilei  în satul  Bogâltin, comuna Cornereva, judeţul Caraș-Severin, în 18 septembrie 1952 şi a plecat în Ceruri la doar 45 de ani pe 3 aprilie 1997, în Toronto, Canada.

A fost unică, cum unică este şi Ana Pacatiuş, Ana Munteanu cu broderie în glas, nu s-au copiat unele pe altele.

Despre regretata cântăreaţă ne povesteşte folcloristul Simion Puiu Ţeicu, cel care i-a compus cântece şi a cunoscut-o.

Din păcate nu-i putem ura La Mulţi Ani, regretatei artiste, dar o putem comemora.Cum aţi cunoscut-o ?

Am cunoscut-o pe când ea cu Iosif Ciocloda erau capetele de afiş ale Ansamblului condus de Afilon Laţcu.Nicoleta Voica, Traian Jurchelea şi Traian Barbu, cumnatul lui Afilon, atunci scoteau capul, se lansau. Mariana Drăghicescu era ca o Divă.Îşi studia şi mişcările scenice, întotdeauna Doina o cânta sub un spot de lumină care-i dădea strălucire şi mai mare.Acea interpretare a doinelor, nu cu flori multe, acele celebre A-uri ale ei apăsate, ţinea lung pe ele… te durea şi pe tine. Asta înseamnă transmiterea emoţiei prin cântec.

Credeţi că a mai urmat-o cineva ca voce?

Nu. A fost unică, cum unică este şi Ana Pacatiuş, Ana Munteanu cu broderie în glas, nu s-au copiat unele pe altele.

Aveţi o amintire specială cu Mariana Drăghicescu?

Am conlucrat cu Mariana, i-am scris şi ei. Era o fire care făcea ce dorea ea, mai umbla printre rânduri, mie îmi spunea că cenzura de la Bucureşti e de vină… schimba un rând cu altul, personalitate puternică, dar un suflet foarte mare. Eu copil venit de la sat scriindu-i şi versuri şi George Motoia Craiu chiar mi-a dat brâul lui şi mi-a zis pune-i vorbe Marianei pe el:Lume uită-te mai bine c-am venit şi eu la tine şi i-a plăcut Marianei, nu a umblat la versurile acelea… în schimb mă toca să-i fac cântec de viaţă nouă şi am făcut:  Bucură-te ţară mândră .Mă îmbrăţişa, îmi cânta la ureche şi revin la copilul acela venit de la ţară, eu credeam că mă şi iubeşte.Mă şi vedeam însurat cu ea.

Mariana era deja mare, apoi s-a mutat la Timişoara, a fost o iubire platonică… la Timişoara a intrat în cercurile de lumă bună de acolo, dar până în ultimele clipe am colaborat. Înainte de a pleca ea  în Canada eu am organizat primul spectacol comemorativ Afilon Laţcu şi am vrut să o aduc şi pe ea la Reşiţa. Din banii strânşi trebuia cumpărat un bloc de marmură, plătit un sculptor din Arad şi îmi spunea atunci: uite Puiu acum sunt liberă, dar era în ultima parte a vieţii,deja  îi şi bătea puţin vocea, pentru că era bolnavă.

Ştiaţi că era foarte bolnavă, povestea?

Nu. Nu spunea la nimeni, nu se văita.Avea un optimism şi o mândrie, dar era o foarte bună colegă pentru toţi, o colegă extraordinară.Rupea franzela pe genunchi şi o împărţea cu tine.

Dacă astăzi ar trăi ce i-aţi spune?

I-aş spune să nu mai caute dragostea, pentru că ea a căutat-o o viaţă întreagă, dar nu a găsit niciodată dragostea adevărată. Să se iubească mai mult pe ea, să îşi iubească feciorul, Alex, care a ajuns fotbalist şi mai nou mare antrenor de fotbal. Lumea care ne înconjoară este pe moment, dragostea să îţi fie pentru ai tăi.Am sufletul sfârtecat, nu fac paradă,de câte ori o ascult.Afilon Laţcu a fost un magician, el a făcut ce a vrut din noi.Dumnezeu să-i odihnească pe toţi şi să li se primească omagiile noastre zilnice de pe radio şi chiar din gândurile noastre ale bănăţenilor!

 

Mariana Drăghicescu din copilărie a deprins  dragostea de cântec de la bunicul care  cânta la fluier, iar pe la 4-5 ani, a început să cânte  melodiile Mariei Tănase și ale Mariei Lătărețu. Prima apariție pe”scenă” a fost în Prisasina, la vârsta de 8 ani, la o serbare a școlii, în anul 1960, unde a fost foarte aplaudată.aA debutat cu doina „Duce-m-aș și m-aș tot duce/La măicuța mea la cruce“ , alături de Orchestra de muzică populară „Lazăr Cernescu” din Caransebeș care, a devenit instantaneu un adevărat șlagăr. În ciuda succesului radiofonic, cântecul a fost cenzurat de către autoritățile comuniste ale vremii.

 S-a specializat  pe repertoriul bănățean şi a continuat să colaboreze cu orchestra „Lazăr Cernescu” din Caransebeș, dirijată de Nicolae „Laci” Perescu, apoi s-a  alăturat  orchestrei „Banatul” din Timișoara, aflată sub conducerea lui Gelu Stan. A efectuat turnee naționale şi a  realizeazat  imprimări la Radio România și la Casa de Discuri Electrecord, în care a prezentat  o parte din repertoriul cules și adaptat. Despre discurile ei s-au  scris peste 30 de recenzii elogioase şi are în palmares numeroase participări  la  festivaluri și concursuri de muzică populară unde a câştigat  multe premii.După moartea ei, în anul 1998, a luat  fiinţă Asociaţia culturală „Mariana Drăghicescu“ care organizează la Timișoara un Festivalul-Concurs Naţional de interpretare vocală „Mariana Drăghicescu” și  se adresează soliștilor cu vârste între 16 și 30 de ani.

Anca Bica Bălălău

Ziua Națională a României, sărbătorită în avans la Muzeul Banatului Montan din Reșița. Eveniment cultural dedicat Marii Uniri
Cultură luni, 16 noiembrie 2026, 13:29

Ziua Națională a României, sărbătorită în avans la Muzeul Banatului Montan din Reșița. Eveniment cultural dedicat Marii Uniri

Manifestarea va avea loc pe 26 noiembrie 2026, începând cu ora 17:00, la sediul muzeului din Reșița. Evenimentul își propune să aducă în...

Ziua Națională a României, sărbătorită în avans la Muzeul Banatului Montan din Reșița. Eveniment cultural dedicat Marii Uniri
Marți, spectacolul „Ce viață minunată am avut…” -o altă perspectivă a unei vindecări prin Teatru!
Cultură luni, 16 noiembrie 2026, 06:49

Marți, spectacolul „Ce viață minunată am avut…” -o altă perspectivă a unei vindecări prin Teatru!

” Mi-am spus că: din moment ce teatrul este esenţializare şi transfigurare a vieţii, el trebuie să aiba nişte conexiuni de fond cu...

Marți, spectacolul „Ce viață minunată am avut…” -o altă perspectivă a unei vindecări prin Teatru!
Festivalul Internațional Sabin Pautza, ediția a XIII-a, la Reșița: cinci zile de muzică, artă și cultură, între 18 și 22 noiembrie 2026
Cultură luni, 16 noiembrie 2026, 06:48

Festivalul Internațional Sabin Pautza, ediția a XIII-a, la Reșița: cinci zile de muzică, artă și cultură, între 18 și 22 noiembrie 2026

Evenimentul marchează 83 de ani de viață ai maestrului, peste 60 de ani de carieră artistică și 255 de ani de istorie industrială a Reșiței....

Festivalul Internațional Sabin Pautza, ediția a XIII-a, la Reșița: cinci zile de muzică, artă și cultură, între 18 și 22 noiembrie 2026
Reșița, Caraș-Severin şi Timiş, 13–19 noiembrie 2026: O săptămână bogată în evenimente culturale, expoziții, dialoguri literare, comemorări și manifestări ale comunității germane
Cultură joi, 12 noiembrie 2026, 23:36

Reșița, Caraș-Severin şi Timiş, 13–19 noiembrie 2026: O săptămână bogată în evenimente culturale, expoziții, dialoguri literare, comemorări și manifestări ale comunității germane

Expoziții de artă plastică și fotografie, lansări și prezentări de carte, conferințe, ateliere de educație vizuală, manifestări dedicate...

Reșița, Caraș-Severin şi Timiş, 13–19 noiembrie 2026: O săptămână bogată în evenimente culturale, expoziții, dialoguri literare, comemorări și manifestări ale comunității germane
Cultură joi, 12 noiembrie 2026, 20:46

Record pentru cinematografia românească

Cristian Mungiu conduce delegația României la American Film Market 2026, unde țara noastră a fost desemnată, pentru prima dată în istoria...

Record pentru cinematografia românească
Cultură joi, 12 noiembrie 2026, 13:33

Vrăjitorul din Oz , duminică, pe scena Teatrului de Vest!

Teatrul de Vest vă invită duminică 15 noiembrie de la ora 11:00 la spectacolul Vrăjitorul din Oz, după L.Frank Baum, adaptare scenică și...

Vrăjitorul din Oz , duminică, pe scena Teatrului de Vest!
Cultură miercuri, 11 noiembrie 2026, 23:54

Festivalul „Tata Oancea” de la Bocșa ajunge la ediția a 50-a. Trei zile dedicate poeziei în grai bănățean

Evenimentul reunește copii, elevi, creatori și iubitori ai graiului bănățean, într-un program care cuprinde concursuri de recitare, lansări de...

Festivalul „Tata Oancea” de la Bocșa ajunge la ediția a 50-a. Trei zile dedicate poeziei în grai bănățean
Cultură miercuri, 11 noiembrie 2026, 22:21

Scriitorul David Valentin, la „Dialoguri literare” în Reșița: „Am vrut să demonstrez că pot mai mult decât epigrame”

Invitatul întâlnirii a fost scriitorul și epigramistul David Valentin, originar din Bocșa, autor a 29 de volume și câștigător a peste 120 de...

Scriitorul David Valentin, la „Dialoguri literare” în Reșița: „Am vrut să demonstrez că pot mai mult decât epigrame”