Ascultă Radio România Reșița Live

Cum sărbătoreau românii Revelionul pe vremea lui Nicolae Ceauşescu?

În timpul regimului ceauşist, petrecerile la restaurant erau considerate un lux, fiind rezervate doar nomenclaturiştilor. Românii de rând se adunau în grupuri restrânse, în case sau în apartamente, şi aveau ca principala distracţie programul difuzat de Televiziunea Română. Revelionul era, de altfel, singura ocazie din an în care Televiziunea Română difuza program prelungit şi în care nu se lua lumina.

În fiecare familie, indiferent de statutul social, masa de Revelion era un motiv de mare sărbătoare, pentru care pregătirile începeau cu câteva zile înainte. Chiar dacă magazinele erau aproape goale, românii reuşeau să o masă masa festivă, de pe care nu lipseau salata boeuf, ouăle umplute cu pate sarmalele, cârnaţii, friptura şi preparateşe din porcii tăiaţi în gospodăriile de la ţară. Cafeaua cumpărată pe sub mână, vin spumant în loc de şampanie, banane puse din timp la copt în ziare, portocalele cumpărate la cozi interminabile, întregeau tabloul pregătirilor pentru Revelion.

La televizor, an de an, startul Revelionului se dădea la ora 21.00 cu Corul şi Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii. Urma un program de muzică populară şi celebrele scenete umoristice, cele mai aşteptate din tot programul de Revelion. Ani la rând românii şi-a petrecut Revelionul cu Toma Caragiu, Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Ştefan Bănică, Florin Piersic sau cântecele Angelei Similia, Corinei Chiriac, Mirabelei Dauer s.a.. Întreg programul artistic oferit de televiziunea publică trecea înainte de difuzare prin cenzura de partid, pentru ca nu cumva umorul să aducă atingere ”iubitului conducător”.

În vremea regimului comunisţ nu exista Revelion fără mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. An de an, la miezul nopţii, programul oferit de TVR includea mesajul fostului dictator, care începea cu ”dragi tovarăşi şi pretini” şi în care le vorbea românilor despre ”realizările socialiste”. Mesajul lui Ceauşescu era urmat de Hora Unirii, după ce ceasul bătea prima oră a noului an, iar nelipsită de la încheierea programului de Revelion era ”Periniţa”. Odată cu ritmurile îndrăgitului dans tradiţional românesc se dădea ”stingerea” nopţii dintre ani. Programul de Revelion oferit de TVR era redifuzat în următoarele două zile în cadrul emisiunii „Dacă doriţi să revedeţi”.

Cum sărbătoreau românii Revelionul pe vremea lui Nicolae Ceauşescu?

Articol editat de Mirabela Afronie, 30 decembrie 2016, 09:52

În timpul regimului ceauşist, petrecerile la restaurant erau considerate un lux, fiind rezervate doar nomenclaturiştilor. Românii de rând se adunau în grupuri restrânse, în case sau în apartamente, şi aveau ca principala distracţie programul difuzat de Televiziunea Română. Revelionul era, de altfel, singura ocazie din an în care Televiziunea Română difuza program prelungit şi în care nu se lua lumina.

În fiecare familie, indiferent de statutul social, masa de Revelion era un motiv de mare sărbătoare, pentru care pregătirile începeau cu câteva zile înainte. Chiar dacă magazinele erau aproape goale, românii reuşeau să o masă masa festivă, de pe care nu lipseau salata boeuf, ouăle umplute cu pate sarmalele, cârnaţii, friptura şi preparateşe din porcii tăiaţi în gospodăriile de la ţară. Cafeaua cumpărată pe sub mână, vin spumant în loc de şampanie, banane puse din timp la copt în ziare, portocalele cumpărate la cozi interminabile, întregeau tabloul pregătirilor pentru Revelion.

La televizor, an de an, startul Revelionului se dădea la ora 21.00 cu Corul şi Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii. Urma un program de muzică populară şi celebrele scenete umoristice, cele mai aşteptate din tot programul de Revelion. Ani la rând românii şi-a petrecut Revelionul cu Toma Caragiu, Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Ştefan Bănică, Florin Piersic sau cântecele Angelei Similia, Corinei Chiriac, Mirabelei Dauer s.a.. Întreg programul artistic oferit de televiziunea publică trecea înainte de difuzare prin cenzura de partid, pentru ca nu cumva umorul să aducă atingere ”iubitului conducător”.

În vremea regimului comunisţ nu exista Revelion fără mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. An de an, la miezul nopţii, programul oferit de TVR includea mesajul fostului dictator, care începea cu ”dragi tovarăşi şi pretini” şi în care le vorbea românilor despre ”realizările socialiste”. Mesajul lui Ceauşescu era urmat de Hora Unirii, după ce ceasul bătea prima oră a noului an, iar nelipsită de la încheierea programului de Revelion era ”Periniţa”. Odată cu ritmurile îndrăgitului dans tradiţional românesc se dădea ”stingerea” nopţii dintre ani. Programul de Revelion oferit de TVR era redifuzat în următoarele două zile în cadrul emisiunii „Dacă doriţi să revedeţi”.

Etichete:
„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 15:13

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița

Reșița a trăit în Vinerea Mare un moment de profundă încărcătură spirituală, odată cu desfășurarea, în premieră, a pelerinajului...

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița
Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 14:52

Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș

Foarte mulți credincioși au venit la Catedrala Episcopală din Caransebeș să se roage împreună cu Preasfințitul Părinte Episcop Lucian la...

Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș
Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 07:10

Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului

Sezonul de vizitare la Peștera Comarnic se deschide oficial de Paște! Situată în inima Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, Peștera...

Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului
Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 00:11

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște

Vinerea Mare, cunoscută și sub numele de Vinerea Patimilor, este o zi de profundă reculegere pentru creștinii ortodocși, marcând jertfa...

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște
Fapt divers joi, 9 aprilie 2026, 17:41

Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în România, de Paștele 2026

Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi adusă în România în Sâmbăta Mare, pe 11 aprilie 2026, continuând tradiția inițiată în anul 2009 de...

Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în România, de Paștele 2026
Fapt divers joi, 9 aprilie 2026, 13:27

De Paște, 900 de vârstnici singuri primesc sprijin și speranță prin Fundația Regală Margareta a României

De Paște, solidaritatea prinde viață: 900 de vârstnici nu mai sunt singuri În pragul sărbătorilor pascale, când majoritatea românilor se...

De Paște, 900 de vârstnici singuri primesc sprijin și speranță prin Fundația Regală Margareta a României
Fapt divers joi, 9 aprilie 2026, 00:05

Joia Mare – ziua în care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii: tradiții, obiceiuri și semnificații în Săptămâna Patimilor

Joia Mare, una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor, are o încărcătură spirituală profundă pentru credincioși. Această...

Joia Mare – ziua în care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii: tradiții, obiceiuri și semnificații în Săptămâna Patimilor
Fapt divers miercuri, 8 aprilie 2026, 18:06

Îngerul, vorbind femeilor, a zis: nu vă temeți… Iisus le-a întâmpinat și le-a zis: bucurați-vă! Pastorală la Praznicul Învierii Domnului 2026 – Episcopia Caransebeșului

† LUCIAN, Episcop al Caransebeșului Har, pace și bucurie de la Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, iar de la noi binecuvântări arhierești...

Îngerul, vorbind femeilor, a zis: nu vă temeți… Iisus le-a întâmpinat și le-a zis: bucurați-vă! Pastorală la Praznicul Învierii Domnului 2026 – Episcopia Caransebeșului