Umorul, o cale de-aţi vindeca sufletul: caricaturistul Cristian Vecerdea se alătură proiectului “Muzică pentru viaţă”

Umorul şi râsul sunt mult mai contagioase decât orice tuse, strănut sau viroză. Când râsul este împărtășit, se leagă prietenii, iar oamenii trăiesc stări de fericire, bucurie și prietenie. Umorul întărește sistemul imunitar, crește energia, diminuează durerea, și te protejează de efectele nocive ale stresului. Așadar, râsul este cel mai bun medicament, mai ales că este distractiv, gratuit și ușor de utilizat.

Simțul umorului este unul dintre cele mai puternice instrumente pe care le ai pentru a te asigura că starea de spirit și cea emoțională spijină întru totul sănătatea organismului”, spune Paul E. McGhee.

În urma prezentării online şi on-air a proiectului Serious Request, organizat în premieră în România de Radio Reşiţa în parteneriat cu Crucea Roşie – filiala Caraş-Severin, hobby caricaturistul Cristian Vecerdea alias Criv din Lugoj judeţul Timiş, fidel ascultător al postului nostru, s-a hotărât să se alăture campaniei caritabile “Muzică pentru viaţă”. Acesta va fi prezent la Reşiţa în cadrul balului caritabil, care se va desfăşura marți, 20 decembrie şi va creiona în schimbul unei donaţii pentru bolnavii de cancer persoanele cu suflet mare prezente la gală.

Cu un număr de 69 de premii obținute atât în țară, cât și în străinătate, artistul caricaturist Cristian Vecerdea (CRIV) a ajuns cel mai premiat artist al Lugojului, lucrările sale reprezentând cu originalitate persoane, situații, trăsături sau caracteristici, ridiculizând pentru a ne destinde, a ne amuza, dar și pentru a demasca impostura și abaterile de la normalitate.

A mărturisit pentru Radio Reşiţa că pasiunea pentru acest gen, caricatura, o are încă din liceu, însă debutul oficial a avut loc la 1 aprilie 1979, la Salonul Republican de Caricatură din Târgu-Mureș, unde a fost remarcat de marele artist al umorului, caricaturistul Rudi Schmueckle, despre care s-a scris în presă: „O oră petrecută în compania lui Rudi Schmueckle ar putea fi asemuită, cu usurință, cu degustarea unei șampanii fine”. El l-a luat „sub aripa sa”. Făcuse armata la Lugoj, iar în anul 1986 a avut la Galeria „Pro Arte” din Lugoj prima expoziție de caricatură din oraș, o expoziție comună cu Valeriu-Eugen Mladin din municipiu, precum și Rudi Schmueckle, Eugen Sănchea și Eugen Dornescu din Sibiu. Au fost expuse atunci și multe lucrări scăpate de sub cenzură. Au fost atât de mulți oameni la acea expoziție, încât nu au avut loc cu toții în Galeria de Arte, fiind foarte multe persoane și în jurul Galeriei „Pro Arte”.

Premiul de debut l-a obținut în anul 1981, la Costinești. Era deja absolvent al Școlii Militare din Sibiu și premiul i-a fost trimis acolo, el fiind deja repartizat la Lipova. Apoi au urmat premii la Târgu-Mureș și la toate marile Saloane de Caricatură din țară. La Vaslui, este invitat de onoare la fiecare ediție, încă din anul 2004 să realizeze portrete, împreună cu alți caricaturiști portretiști de renume: Leonte Năstase din Constanța și Ovidiu-Ambrozie Boartă (având pseudonimul BoA) din Suceava.

În anul 1979 a fost numit caricaturistul Trustului de presă al Armatei Române unde activează și în prezent. A fost trimis în Bosnia, după război, apoi în Afganistan de două ori. Este singurul caricaturist român care a avut o expoziție în deșert. Au fost trei furtuni de nisip, fiind nevoit de fiecare dată să se adăpostească și să-şi protejeze lucrările. De asemenea, a avut oexpoziție și în baza americană, condusă de comandantul William Garrett, care i-a înmânat o diplomă, ca apreciere pentru contribuția la menținerea moralului ridicat al soldaților americani din Kandahar.

În anul 1981 a avut prima expoziție în străinătate, la Salonul de caricatură din Turcia (3 premii), apoi în Bulgaria, Croația (1 premiu), Italia (1 premiu), Canada, Germania, Franța, Olanda, Belgia, Statele Unite ale Americii (1 premiu), China (1 premiu), Coreea de Sud (1 premiu) și multe altele.

Prima întâmplare inedită a avut loc în anul 1999, după ce inițial i se respinsese viza pentru Austria, pentru participare la o expoziție, consulul Austriei la București, Eugen-Florin Ruf (român stabilit în Austria încă din anul 1940) l-a văzut în ținută militară la poarta consulatului și a trimis să fie chemat la dânsul în birou, spunândui-se că are un mare respect pentru haina militară. Având creioanele de desen la el, i-a făcut în câteva minute o caricatură-portret, ceea ce l-a determinat să-i acorde imediat viza solicitată.

A doua întâmplare s-a petrecut la granița cu Ungaria. Trecând granița pe jos la Vărșand spre Gyula, a așteptat un prieten care venea din Austria să-i aducă materiale pentru desen (truse Rotring și altele), care la acea vreme nu se găseau în țară. Încercând să revină în România, la vama ungară a fost reținut, părându-li-se suspecte materialele primite. A tot încercat să le explice că este caricaturist și în cele din urmă l-au adus pe șeful vămii, un ungur cu mustăți impozante, pe care l-au așezat în fața sa, spunându-i să îi facă caricatura. La terminarea desenului, toți râdeau în hohote, lăsându-l apoi să treacă cu tot  cu materialele primite.

Cristian Vecerdea a mai spus pentru Radio Reşiţa că în România meseria de caricaturist este mai periculoasă decât meseria de… parlamentar. Doar un exemplu: în anul 2010, de Ziua Armatei, a fost chemat de către subordonații ministrului de atunci, Gabriel Oprea, cerându-i-se să nu mai publice caricaturi, întrucât acestea „deranjau”. Bineînțeles că nu s-a conformat, fiind locotenent-colonel în rezervă din anul 2001. (Hardy Cvoica)

Cele mai citite

Related Articles