[AUDIO-VIDEO] Holozimbrul de Armeniş: Comportamentul animalelor poate fi urmărit de acum, în premieră naţională, printr-o hologramă unică în Europa

Din toamna acestui an, datele colectate la Staţia de cercetare vor fi transpuse în timp real şi pe o platformă online care va transforma ştiinţa în poveste itinerantă. Oameni din întreaga lume vor putea astfel urmări activitatea zimbrilor şi impactul lor în regiune.

WWF, Asociaţia Măgura Zimbrilor Armeniş (AMZA) şi atelierul Modulab duc astfel relaţia dintre natură şi tehnologie la un alt nivel prin inovaţia trans-disciplinară, în slujba zimbrilor reintroduşi în Munţii Ţarcu, a ecosistemului pe care aceştia îl repopulează, a comunităţii locale, dar şi a turiştilor şi cercetătorilor.

Centrul de vizitare Măgura Zimbrilor, pe harta celor mai inovatoare centre din Europa

Cele trei instalaţii realizate de Modulab în colaborare cu WWF şi montate în Centrul de vizitare din Armeniş prelucrează datele ştiinţifice colectate pentru a le reda într-un format interactiv. Scopul acestor instalaţii este de a oferi vizitatorilor o formă de infotainment de calitate şi de a-i ajuta să conştientizeze importanţa diversităţii biologice şi a prezervării naturii.  Arta, tehnologia şi ştiinţa aduc povestea zimbrilor aproape de oameni prin:
–  cea mai mare proiecţie holografică holodek, prin intermediul căreia poţi vedea comportamentul zimbrului în mediul său natural şi cum decurge o zi obişnuită din viaţa acestui animal fascinant;
– un joc interactiv despre lanţuri trofice, care construieşte o mai bună înţelegere a relaţiei dintre animalele sălbatice şi specii vegetale, insecte, păsări, amfibieni;
– o instalaţie mecanică care arată impactul pozitiv al reintroducerii zimbrului asupra biodiversităţii şi „cascadele trofice” pe care acesta le (re)declanşează.

Cu ajutorul a peste 50 de voluntari din toată ţara, elevi din comunitate, zeci de localnici şi designeri contemporani, Centrul a fost în prealabil transformat radical şi cuprinde acum, pe lângă cele trei instalaţii interactive:
– un spaţiu de relaxare pe terasa ce odinioară era acoperită de beton, care acum este decorat cu plante reprezentative pentru Munţii Ţarcu;
– o pictură murală realizată de artistul Pisica Pătrată pe toţi pereţii exteriori ai clădirii, care reprezintă o interpretare creativă a arhitecturii zonei, în contextul natural şi peisagistic din care acum face parte, din nou, şi zimbrul;
– un nou mobilier realizat prin tehnici vechi de către arhitectul Ciprian Manda, în cadrul unui atelier de tâmplărie local, unde meşterii au prins din nou drag de îmbinările tip „coadă de rândunică”.
Nu în ultimul rând, Centrul de vizitare este locul unde vizitatorii pot găsi bunătăţi locale şi produse meşteşugăreşti realizate în cadrul Asociaţiei Măgura Zimbrilor Armeniş (AMZA).

Am visat să creăm un centru de vizitare nemaivăzut în România. Încercăm să aducem ştiinţa mai aproape de oameni, prin intermediul noilor tehnologii deoarece zonele acestea rurale sunt aproape uitate de noile generaţii, care sunt ahtiate după tot felul de stimuli şi uită de valorile naturale. Aici am vorbit pe limba acestei noi generaţii despre lucrurile de preţ ce ne menţin sănătatea noastră, ca specie, ca umanitate. Principiul după care noi vrem să dezvoltăm lucrurile în Armeniş este acela de a lucra cot la cot cu oamenii de aici, pentru a-şi face loc şi în zonele cu care ei nu sunt obişnuiţi, la fel cum orăşenilor vrem să le creăm un context în care să se simtă ca la ei acasă, în aceste zone naturale deosebite, ne spune Oana Mondoc, Manager al proiectului „Măgura Zimbrilor, laborator de inovaţie pentru natura sălbatică”.

Staţia de cercetare, locul unde se întâlnesc tineri cercetători din toată lumea

Viitori cercetători de pretutindeni din Europa şi din lume au acum la dispoziţie o Staţie de cercetare în satul Feneş, unde se pot dezvolta profesional făcând practică în cadrul proiectului de refacere şi conservare a vieţii sălbatice prin reintroducerea zimbrului.

Aceştia îşi pot forma competenţe practice şi întregi cunoştinţele despre natura sălbatică, monitorizând şi evaluând impactul zimbrului asupra ecosistemului. Informaţiile pe care le colectează sunt introduse în baza de date ce alimentează instalaţiile din Centrul de vizitare Armeniş şi totodată vor fundamenta sau ghida activităţile de conservare derulate de WWF şi Rewilding Europe, împreună cu AMZA şi autorităţile locale.

Staţia de cercetare a fost amenajată în acest an cu voluntari din ţară şi din comunitate şi cu sprijinul arh. Ileana Mavrodin, cu materiale reciclate şi naturale, în incinta vechiului Cămin cultural din satul Feneş care a fost oferit spre folosinţă de către Primăria şi Consiliul Local al Comunei Armeniş. Staţia cuprinde şi un spaţiu de cazare şi de lucru pentru studenţi.

Ce urmează?

–  Specialiştii WWF vor continua să lucreze cot la cot cu viitoarele generaţii de profesionişti pentru a înlesni procesele naturale specifice zonelor de sălbăticie, prin reintroducerea de zimbri cel puţin încă 4 ani de acum înainte.
–  Un nou nucleu de reintroducere a zimbrului va fi creat în Munţii Poiana Ruscă, în apropierea localităţii Denuş din judeţul Hunedoara, şi un program naţional de reintroducere va fi realizat împreună cu Parcul Natural Vânători Neamţ şi specialişti din universităţi partenere din România.

Centrul de vizitare şi Staţia de cercetare au fost realizate print-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană Extinsă, în valoare de 74,983 CHF, în cadrul proiectului „Măgura Zimbrilor, laborator de inovaţie pentru natura sălbatică”.

Refacerea populaţiei de zimbri liberi din Munţii Ţarcu se realizează în cadrul proiectului „LIFE-Bison: Măsuri urgente pentru recuperarea populaţiei de zimbru în România” finanţat de Comisia Europeană prin programul LIFE şi implementat de WWF-România şi Rewilding Europe.

Sursa: WWF România

(Mirabela Afronie, Hardy Cvoica)

Articol editat de Mirabela Afronie, 17 august 2016, 07:00 / actualizat: 17 august 2016, 20:03

Oana Mondoc – reprezentant PR WWF România:

Din toamna acestui an, datele colectate la Staţia de cercetare vor fi transpuse în timp real şi pe o platformă online care va transforma ştiinţa în poveste itinerantă. Oameni din întreaga lume vor putea astfel urmări activitatea zimbrilor şi impactul lor în regiune.

WWF, Asociaţia Măgura Zimbrilor Armeniş (AMZA) şi atelierul Modulab duc astfel relaţia dintre natură şi tehnologie la un alt nivel prin inovaţia trans-disciplinară, în slujba zimbrilor reintroduşi în Munţii Ţarcu, a ecosistemului pe care aceştia îl repopulează, a comunităţii locale, dar şi a turiştilor şi cercetătorilor.

Centrul de vizitare Măgura Zimbrilor, pe harta celor mai inovatoare centre din Europa

Cele trei instalaţii realizate de Modulab în colaborare cu WWF şi montate în Centrul de vizitare din Armeniş prelucrează datele ştiinţifice colectate pentru a le reda într-un format interactiv. Scopul acestor instalaţii este de a oferi vizitatorilor o formă de infotainment de calitate şi de a-i ajuta să conştientizeze importanţa diversităţii biologice şi a prezervării naturii.  Arta, tehnologia şi ştiinţa aduc povestea zimbrilor aproape de oameni prin:
–  cea mai mare proiecţie holografică holodek, prin intermediul căreia poţi vedea comportamentul zimbrului în mediul său natural şi cum decurge o zi obişnuită din viaţa acestui animal fascinant;
– un joc interactiv despre lanţuri trofice, care construieşte o mai bună înţelegere a relaţiei dintre animalele sălbatice şi specii vegetale, insecte, păsări, amfibieni;
– o instalaţie mecanică care arată impactul pozitiv al reintroducerii zimbrului asupra biodiversităţii şi „cascadele trofice” pe care acesta le (re)declanşează.

Cu ajutorul a peste 50 de voluntari din toată ţara, elevi din comunitate, zeci de localnici şi designeri contemporani, Centrul a fost în prealabil transformat radical şi cuprinde acum, pe lângă cele trei instalaţii interactive:
– un spaţiu de relaxare pe terasa ce odinioară era acoperită de beton, care acum este decorat cu plante reprezentative pentru Munţii Ţarcu;
– o pictură murală realizată de artistul Pisica Pătrată pe toţi pereţii exteriori ai clădirii, care reprezintă o interpretare creativă a arhitecturii zonei, în contextul natural şi peisagistic din care acum face parte, din nou, şi zimbrul;
– un nou mobilier realizat prin tehnici vechi de către arhitectul Ciprian Manda, în cadrul unui atelier de tâmplărie local, unde meşterii au prins din nou drag de îmbinările tip „coadă de rândunică”.
Nu în ultimul rând, Centrul de vizitare este locul unde vizitatorii pot găsi bunătăţi locale şi produse meşteşugăreşti realizate în cadrul Asociaţiei Măgura Zimbrilor Armeniş (AMZA).

Am visat să creăm un centru de vizitare nemaivăzut în România. Încercăm să aducem ştiinţa mai aproape de oameni, prin intermediul noilor tehnologii deoarece zonele acestea rurale sunt aproape uitate de noile generaţii, care sunt ahtiate după tot felul de stimuli şi uită de valorile naturale. Aici am vorbit pe limba acestei noi generaţii despre lucrurile de preţ ce ne menţin sănătatea noastră, ca specie, ca umanitate. Principiul după care noi vrem să dezvoltăm lucrurile în Armeniş este acela de a lucra cot la cot cu oamenii de aici, pentru a-şi face loc şi în zonele cu care ei nu sunt obişnuiţi, la fel cum orăşenilor vrem să le creăm un context în care să se simtă ca la ei acasă, în aceste zone naturale deosebite, ne spune Oana Mondoc, Manager al proiectului „Măgura Zimbrilor, laborator de inovaţie pentru natura sălbatică”.

Staţia de cercetare, locul unde se întâlnesc tineri cercetători din toată lumea

Viitori cercetători de pretutindeni din Europa şi din lume au acum la dispoziţie o Staţie de cercetare în satul Feneş, unde se pot dezvolta profesional făcând practică în cadrul proiectului de refacere şi conservare a vieţii sălbatice prin reintroducerea zimbrului.

Aceştia îşi pot forma competenţe practice şi întregi cunoştinţele despre natura sălbatică, monitorizând şi evaluând impactul zimbrului asupra ecosistemului. Informaţiile pe care le colectează sunt introduse în baza de date ce alimentează instalaţiile din Centrul de vizitare Armeniş şi totodată vor fundamenta sau ghida activităţile de conservare derulate de WWF şi Rewilding Europe, împreună cu AMZA şi autorităţile locale.

Staţia de cercetare a fost amenajată în acest an cu voluntari din ţară şi din comunitate şi cu sprijinul arh. Ileana Mavrodin, cu materiale reciclate şi naturale, în incinta vechiului Cămin cultural din satul Feneş care a fost oferit spre folosinţă de către Primăria şi Consiliul Local al Comunei Armeniş. Staţia cuprinde şi un spaţiu de cazare şi de lucru pentru studenţi.

Ce urmează?

–  Specialiştii WWF vor continua să lucreze cot la cot cu viitoarele generaţii de profesionişti pentru a înlesni procesele naturale specifice zonelor de sălbăticie, prin reintroducerea de zimbri cel puţin încă 4 ani de acum înainte.
–  Un nou nucleu de reintroducere a zimbrului va fi creat în Munţii Poiana Ruscă, în apropierea localităţii Denuş din judeţul Hunedoara, şi un program naţional de reintroducere va fi realizat împreună cu Parcul Natural Vânători Neamţ şi specialişti din universităţi partenere din România.

Centrul de vizitare şi Staţia de cercetare au fost realizate print-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană Extinsă, în valoare de 74,983 CHF, în cadrul proiectului „Măgura Zimbrilor, laborator de inovaţie pentru natura sălbatică”.

Refacerea populaţiei de zimbri liberi din Munţii Ţarcu se realizează în cadrul proiectului „LIFE-Bison: Măsuri urgente pentru recuperarea populaţiei de zimbru în România” finanţat de Comisia Europeană prin programul LIFE şi implementat de WWF-România şi Rewilding Europe.

Sursa: WWF România

(Mirabela Afronie, Hardy Cvoica)