Statele Unite ale Americii, cu o suprafață totală de 9.833.517 kmp și o populație de 322.755.353 locuitori (31 dec. 2015), potrivit http://www.census.gov/popclock/, sărbătorește Ziua națională la 4 iulie. Cunoscută ca Ziua Independenței, aceasta marchează aniversarea declarației de independență din 4 iulie 1776, față de Marea Britanie, semnată de 13 colonii de pe continentul nord-american.

Data de 4 iulie a devenit Ziua națională a SUA începând cu anul 1941, în timpul mandatului președintelui Franklin Delano Roosvelt (1933-1945).

Teritoriul nord-american este populat, în epoca precolumbiană (circa 26.000 î.Hr.), de numeroase triburi amerindiene, de vânători și pescari (athapasci, irochezi, seminoli, sioux, apași, comanși ș.a.), ai căror strămoși probabil imigraseră din Asia peste strâmtoarea Bering spre sfârșitul Paleoliticului. Explorările și colonizările europene europene din secolul al XVI-lea au dus la deplasarea acestor populații.

Spaniolii, conduși de Pedro Menendez de Aviles, au fondat în 1565 Sf. Augustin (în Florida), prima așezare europeană permanentă de pe continentul nord-american. Apoi, britanicii au fondat colonii la Jamestown, Virginia (1607); Plymouth, Massachusetts (1620); Maryland (1634) și Pennsylvania (1681), potrivit volumului ”Enciclopedia Universală Britannica” (2010). Aceștia au luat New York, New Jersey și Delaware de la olandezi în 1664, la un an după ce nobili englezi începuseră să colonizeze Carolinele. Înfrângerea francezilor de către englezi, în 1763, a asigurat Marii Britanii controlul politic asupra celor 13 colonii franceze.

Primul Congres Continental a fost convocat la 5 septembrie 1774, la Philadelphia. Congresul a redactat o ”Declarație a dreptului, în care se afirma dreptul de a vota propriile impozite” și a creat ”Asociația continentală”. Măsurile discriminatorii adoptate de imperiu în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea față de coloniile nord-americane au determinat nașterea mișcării comune antibritanice, care a culminat cu Revoluția Americană (1775-1783).

La 4 iulie 1776, cele 13 colonii engleze și-au proclamat independența. Thomas Jefferson (al treilea președinte al SUA, 1801-1809) a redactat ”Declarația de independență” care este adoptată de Congresul american. Independența a fost recunoscută prin Tratatul de la Paris din 3 septembrie 1783. În 1787 a fost adoptată Constituția SUA (în vigoare, cu amendamente, până astăzi), care a proclamat Statele Unite ale Americii stat federal și a introdus sistemul prezidențial de guvernământ — primul președinte ales George Washington (1789-1797).

SUA s-au organizat, la început, conform Articolelor Confederației (1781), iar apoi conform Constituției (1787) ca republică federală. Și-au extins granițele spre vest până la Mississippi, însă fără să cuprindă Florida spaniolă. Pământul cumpărat prin ”Achiziția Louisiana” aproape că a dublat teritoriul SUA (1803). S-au luptat cu Marea Britanie în Războiul din 1812 și au primit Florida de la Spania în 1819.

În 1830 a fost legalizată mutarea populațiilor amerindiene în teritoriile de la vest de Mississippi. Colonizarea Vestului Îndepărtat a cunoscut apogeul la jumătatea secolului al XIX-lea, mai ales după 1848, când au fost descoperite depozitele de aur din California. Victoria în Războiul Mexican (1846-1848) a adus în posesia SUA teritoriul a încă șapte state (printre care California și Texas). Granița de nord-vest a fost stabilită prin Tratatul cu Marea Britanie din 1846. Au cumpărat sudul Arizonei prin Tranzacția Gadsden (1853).

În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, SUA au continuat expansiunea pe continent prin adăugarea unor noi state, numărul lor ajungând la 50. Contradicțiile dintre statele sudice, partizane ale sclaviei, și cele nordice, aboliționiste, cu o economie liberă industrială și agricolă, au condus la părăsirea uniunii de către zece state sudice, culminând cu izbucnirea Războiului Civil American (1861-1865). Cel care a condus Statele Unite ale Americii în timpul celui mai sângeros conflict de pe teritoriul său a fost republicanul Abraham Lincoln, cel de-al șaisprezecelea președinte american (1861 — 1865), care a reușit menținerea Uniunii, a abolit sclavia conform celui de-al 13-lea Amendament, a întărit guvernul federal și a modernizat economia.

Monumentul celui de-al 16-lea președinte al SUA Abraham Lincoln (1861-1865) la Washington

A urmat perioada cunoscută sub numele de Reconstrucție (1865-1877), când SUA au cunoscut o dezvoltare economică rapidă, de urbanizare, dezvoltare industrială și de imigrații europene, devenind, la sfârșitul secolului al XIX-lea, prima putere industrială a lumii.

În Primul Război Mondial, SUA au intervenit de partea Antantei, în 1917, însă nu au semnat Tratatul de la Versailles (1919) și nici nu au devenit membru al Societății Națiunilor, adoptând o politică de izolaționism în perioada interbelică, se arată pe www.mae.ro. În urma izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, SUA și-a proclamat neutralitatea, dar a sprijinit economic, militar și moral statele aflate în luptă cu puterile fasciste. În urma atacului japonez de la Pearl Harbour (1941), SUA au intervenit în război, luptând pe fronturile din Pacific, Africa de Nord și Europa.

Politica postbelică a fost condiționată de confruntarea dintre cele două superputeri ale lumii — SUA și URSS, de cursa înarmărilor și de lupta pentru extinderea sferelor de influență. Statele Unite au sprijinit redresarea economică a statelor vest-europene prin lansarea Planului Marshall, au inițiat o serie de alianțe militare — NATO (1949), ANZUS (1951), SEATO (1954), CENTO (1955). După destrămarea URSS, SUA rămân prima putere economică și militară de la sfârșitul secolului XX.

libertz statue

Monumentul ‘Statuia Libertății’ din New York

Forma de guvernământ a SUA este republică federală, constituită istoric prin uniunea liber consimțită a 50 de state (cărora li se adaugă un district federal și un ”stat asociat” — Puerto Rico), se arată pe site-ul menționat. Constituția federală (în vigoare din 1787, completată ulterior cu 27 de amendamente) impune o serie de mecanisme complexe de echilibrare a puterii federale centrale (Președinția — Administrația și Congresul) cu puterile locale, aparținând statelor (guvernatorii și legislativele statale). În SUA, președintele este cumulativ și prim-ministru, ca șef al executivului compus din miniștri denumiți secretari.

times square

Instantaneu din Times Square, cea mai importantă intersecție comercială din cartierul Manhattan, New York

Șeful statului și al guvernului este Donald John Trump (n. 44 iunie 1946), al 45-lea președinte al SUA, învestit în funcție la 20 ianuarie 2017, pentru un mandat de patru ani.

Vicepreședintele SUA este Michael Richard Pence (n. 7 iunie 1959), este un politician american, cel de-al 48-lea vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii, în trecut deținând funcția de guvernator al statului Indiana, fiind al 50-lea în această funcție.

Președintele și vicepreședintele sunt aleși împreună de către un colegiu de electori, aleși în mod direct din fiecare stat. Mandatul este de patru ani și pot fi realeși pentru un al doilea mandat.

Vezi aici lista președinților Statelor Unite ale Americii:

N Președinte Începutul mandatului Sfârșitul mandatului Partid Vicepreședinte M
1 George Washington Gilbert Stuart Williamstown Portrait of George Washington.jpg 30 aprilie 1789 4 martie 1797 Niciun partid John Adams 1
2
2 John Adams Adamstrumbull.jpg 4 martie 1797 4 martie 1801 Federalist
Niciun partid[1]
Thomas Jefferson 3
3 Thomas Jefferson Thomas Jefferson by Rembrandt Peale, 1800.jpg 4 martie 1801 4 martie 1809 Democrat-Republican Aaron Burr 4
George Clinton 5
4 James Madison Jm4.gif 4 martie 1809 4 martie 1817 Democrat-Republican George Clinton[2]
vacant
6
Elbridge Gerry[2]
vacant
7
5 James Monroe James Monroe White House portrait 1819.gif 4 martie 1817 4 martie 1825 Democrat-Republican Daniel Tompkins 8
9
6 John Quincy Adams John Quincy Adams by GPA Healy, 1858.jpg 4 martie 1825 4 martie 1829 Democrat-Republican John Calhoun 10
7 Andrew Jackson Andrew jackson head.jpg 4 martie 1829 4 martie 1837 Democrat John Calhoun[3]
vacant
11
Martin Van Buren 12
8 Martin Van Buren Martin Van Buren by George PA Healy, 1858.gif 4 martie 1837 4 martie 1841 Democrat Richard Johnson 13
9 William H. Harrison William Henry Harrison by James Reid Lambdin, 1835.jpg 4 martie 1841 4 aprilie 1841[2] Whig John Tyler 14
10 John Tyler WHOportTyler.jpg 4 aprilie 1841 4 martie 1845 Whig
Niciun partid[4]
vacant
11 James K. Polk James Knox Polk by GPA Healy, 1858.jpg 4 martie 1845 4 martie 1849 Democrat George Dallas 15
12 Zachary Taylor Zachary Taylor by Joseph Henry Bush, c1848.jpg 4 martie 1849 9 iulie 1850[2] Whig Millard Fillmore 16
13 Millard Fillmore Millard Fillmore White House portrait.png 9 iulie 1850 4 martie 1853 Whig vacant
14 Franklin Pierce Franklin Pierce by GPA Healy, 1858.jpg 4 martie 1853 4 martie 1857 Democrat William King[2]
vacant
17
15 James Buchanan Jb15.gif 4 martie 1857 4 martie 1861 Democrat John Breckinridge 18
16 Abraham Lincoln Abraham Lincoln by George Peter Alexander Healy.jpg 4 martie 1861 15 aprilie 1865[5] Democrat-Republican
Uniunea Națională[6]
Hannibal Hamlin 19
Andrew Johnson 20
17 Andrew Johnson Andrew Johnson portrait.jpg 15 aprilie 1865 4 martie 1869 Democrat
Uniunea Națională[6]
vacant
18 Ulysses S. Grant Ulysses S. Grant.jpg 4 martie 1869 4 martie 1877 Republican Schuyler Colfax 21
Henry Wilson[2]
vacant
22
19 Rutherford B. Hayes Daniel Huntington - Rutherford Birchard Hayes - Google Art Project.jpg 4 martie 1877 4 martie 1881 Republican William Wheeler 23
20 James Abram Garfield Jgarfield.jpeg 4 martie 1881 19 septembrie 1881[5] Republican Chester A. Arthur 24
21 Chester A. Arthur Chester A Arthur by Daniel Huntington.jpeg 19 septembrie 1881 4 martie 1885 Republican vacant
22 Grover Cleveland Grover Cleveland portrait2.jpg 4 martie 1885 4 martie 1889 Democrat Thomas Hendricks[2]
vacant
25
23 Benjamin Harrison Bharrison.png 4 martie 1889 4 martie 1893 Republican Levi Morton 26
24 Grover Cleveland
(al doilea mandat)
Grover Cleveland, painting by Anders Zorn.jpg 4 martie 1893 4 martie 1897 Democrat Adlai E. Stevenson 27
25 William McKinley Official White House portrait of William McKinley.jpg 4 martie 1897 14 septembrie 1901[5] Republican Garret Hobart[2]
vacant
28
Theodore Roosevelt 29
26 Theodore Roosevelt TRSargent.jpg 14 septembrie 1901 4 martie 1909 Republican vacant
Charles Fairbanks 30
27 William H. Taft Anders Zorn - Portrait of William Howard Taft (1911).jpg 4 martie 1909 4 martie 1913 Republican James Sherman[2]
vacant
31
28 Woodrow Wilson Ww28.jpg 4 martie 1913 4 martie 1921 Democrat Thomas Marshall 32
33
29 Warren Gamaliel Harding Wh29.gif 4 martie 1921 2 august 1923[2] Republican Calvin Coolidge 34
30 Calvin Coolidge CoolidgeWHPortrait.jpg 2 august 1923 4 martie 1929 Republican vacant
Charles Dawes 35
31 Herbert Hoover Herbert Clark Hoover by Greene, 1956.jpg 4 martie 1929 4 martie 1933 Republican Charles Curtis 36
32 Franklin D. Roosevelt FDR in 1933.jpg 4 martie 1933 12 aprilie 1945[2] Democrat John Garner 37
38
Henry Wallace 39
Harry S. Truman 40
33 Harry S. Truman HarryTruman.jpg 12 aprilie 1945 20 ianuarie 1953 Democrat vacant
Alben Barkley 41
34 Dwight D. Eisenhower Dwight D. Eisenhower, official Presidential portrait.jpg 20 ianuarie 1953 20 ianuarie 1961 Republican Richard Nixon 42
43
35 John F. Kennedy John F Kennedy Official Portrait.jpg 20 ianuarie 1961 22 noiembrie 1963[5] Democrat Lyndon B. Johnson 44
36 Lyndon B. Johnson Lyndon B. Johnson.jpg 22 noiembrie 1963 20 ianuarie 1969 Democrat vacant
Hubert Humphrey 45
37 Richard Nixon Rn37.jpeg 20 ianuarie 1969 9 august 1974[3] Republican Spiro Agnew 46
Spiro Agnew[3]
vacant
Gerald Ford
47
38 Gerald Ford Gerald Ford.jpg 9 august 1974 20 ianuarie 1977 Republican vacant
Nelson Rockefeller
39 Jimmy Carter James E. Carter - portrait.jpg 20 ianuarie 1977 20 ianuarie 1981 Democrat Walter Mondale 48
40 Ronald Reagan Official Portrait of President Reagan 1981.jpg 20 ianuarie 1981 20 ianuarie 1989 Republican George H. W. Bush 49
50
41 George H. W. Bush George H. W. Bush, President of the United States, 1989 official portrait.jpg 20 ianuarie 1989 20 ianuarie 1993 Republican Dan Quayle 51
42 Bill Clinton Bill Clinton.jpg 20 ianuarie 1993 20 ianuarie 2001 Democrat Al Gore 52
53
43 George W. Bush George-W-Bush.jpeg 20 ianuarie 2001 20 ianuarie 2009 Republican Dick Cheney 54
55
44 Barack Obama Official portrait of Barack Obama.jpg 20 ianuarie 2009 20 ianuarie 2017 Democrat Joe Biden 56
57
45 Donald Trump Donald Trump Pentagon 2017.jpg 20 ianuarie 2017 Republican Mike Pence 58

Sursa: agerpres.ro, wikipedia.org

1 COMENTARIU

Comments are closed.