Anul 2016 este an bisect. Asta înseamnă că luna februarie are 29 de zile, iar anul 366. Dacă astronomic totul se reduce la o explicaţie simplă, din punct de vedere al numerologiei anul bisect dezvăluie o serie de curiozităţi.
Din patru în patru ani, luna februarie are 29 de zile. Aceşti ani pot fi recunoscuţi după faptul că numărul lor se divide cu 4, deci trebuie să fie multiplu de 4. Un lucru ciudat, însă, se întâmplă atunci când vorbim de anii care se termină în două zerouri, sau anii seculari precum 2100, 2200 etc. ”De exemplu, 2100, deşi se împarte la 4, nu o să fie an bisect. Anii care se termină în două zerouri, anii seculari – aşa se numesc – sunt bisecţi doar dacă primele două cifre sunt divizibile cu 4. Anul 2000 a fost an bisect pentru că 20 se împarte la 4, dar 2100 nu va fi. Următorul an bisect va fi 2400, pentru că anii seculari sunt bisecţi doar din 400 în 400 de ani”, spune Liviu Mircea din cadrul Observatorului Astronomic al Universităţii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Practic, ne putem considera norocoşii care au avut ocazia să trăiască un an secular bisect, aşa cum a fost anul 2000. Până peste aproape 400 de ani nu va mai fi unul. Mai precis, un an este bisect dacă este divizibil cu 4, exceptând cazurile când este divizibil cu 100 fără a fi divizibil cu 400.
Liviu Mircea a mai explicat că există posibilitatea să avem opt ani în care să nu existe an bisect. Cum este posibil şi cand se va întâmpla asta: ”Între 2096 şi 2104 o să fie 8 ani comuni, 8 ani cu 365 de zile”. Asta pentru că, deşi anul 2100 este divizibil cu 4, e un an secular, adică se termină în două zerouri, dar 21 nu se împarte la 4.
Ce s-ar întâmpla dacă nu am avea an bisect? De ce avem, din patru în patu ani, o zi în plus? Un an însemnă perioada în care Pământul face o rotaţie completă în jurul Soarelui, dar această perioadă este de 365 de zile, 6 ore, 9 minute şi 9 secunde. ”Dar cum lucrăm cu număr întreg de zile, din patru în patru ani, cele şase ore se adună şi avem o zi în plus. Această convenţie a apărut ca să putem lucra cu număr întreg de zile, pentru că nu poţi la anul aşa cum e el, de 365 de zile, 6 ore, 9 minute şi 9 secunde. Dacă l-am la aşa, acum am avea revelionul la ora 12 noaptea, următorul ar fi la ora 6 dimineata, pe urmă a 12 ziua şi tot aşa. Lumea întreagă lucrează cu număr întreg de zile”, spune Liviu Mircea.
Superstiţii legate de anul bisect. Argintul ne fereşte de necazuri Credinţe populare şi superstiţii există în legătură cu orice eveniment astronomic. Anul bisect nu putea să nu fie legat de acestea, astfel, potrivit ziare.com, în acest an nu e bine să te căsătoreşti. Se crede că mirii vor divorţa destul de repede. De asemenea, nici divorţul nu este recomandat în acest an pentru că se crede că persoanele acestea vor rămâne singure pentru multă vreme. Nici schimbări majore precum locul de muncă, rezidenţa ori culoarea părului nu sunt de bun augur în acest an, precum nici demararea proiectelor mari ca şi construcţia unei case, achiziţii scumpe ori demararea unor afaceri. O credinţă aparte spune că o dată la patru ani, ciupercile din pădure devin, toate, otrăvitoare, de aceea, în acest an nu se culeg ciuperci. Credinţa populară însă spune că argintul este cel care ne fereşte de necazuri, de aceea se recomandă purtarea bijuteriilor de argint. Acestea ajută la întărirea aurei energetice, scrie aceeaşi sursă. De asemenea, există o legendă care ne explică de ce luna februarie are, din patru în patru ani, o zi în plus. Se spune că Sfântul Casian, sărbătorit pe 29 februarie, s-ar fi dus la Dumnezeu să-i ceară să fie şi el onorat, să aibă o zi a lui, la fel ca şi alţi sfinţi, însă Ziditorul a fost nemulţmit de măsura faptelor bune pe care le-a săvârşit şi, supărat, i-a spus sfântului să plece şi să se întoarcă doar din patru în patru ani. Ca o coincidenţă interesantă, anii bisecţi pot fi recunoscuţi şi după faptul că atunci au loc olimpiadele de vară. Persoanele născute, însă, pe 29 februarie, se pot considera pe cât de ghinioniste, pe atât de norocoase. Asta pentru că majoritatea spun că în anii bisecţi se serbează o singură dată, în timp ce în restul anilor, îşi pot ţine ziua de două ori, atât în 28 februarie, cât şi în 1 martie.
Sincronizarea calendarului gregorian cu anul astronomic
Anii bisecți sunt anii în care luna februarie are 29 de zile în loc de 28 de zile, iar anul per total 366 de zile în loc de 365 de zile. Ziua suplimentară este necesară aproximativ o dată la 4 ani, din cauză că perioada de rotație a Pământului în jurul Soarelui nu se încadrează într-un număr întreg de zile, ci este de 365,2422 zile. Fără această zi suplimentară, anotimpurile ar începe să se deplaseze față de calendar, astfel încât în aproximativ 70.000 de ani, luna iulie ar fi o lună de iarnă în emisfera nordică.
Pentru o aproximare mai bună a perioadei de 365,2422 zile, regula exactă din calendarul Gregorian este: Un an este bisect dacă este divizibil cu 4, exceptând cazurile când este divizibil cu 100 fără a fi divizibil cu 400. Urmând această regulă durata medie a anului calendaristic este de 365,2425 zile, o aproximare destul de bună.
Câteva exemple pentru a înțelege mai bine această regulă:
-ani bisecți „obișnuiți”: 1872, 1912, 1960, 1996, 2008,2012,2016,2020,2024,2028,2032,2036,2040…
-excepții de la regula de bază (nu sunt bisecți): 1800, 1900, 2100, 2200…
-sunt totuși ani bisecți: 2000, 2400, 2800 …
În calendarul Gregorian, calendarul standard utilizat actualmente pe o mare parte a globului pământesc, cei mai mulți dintre anii ce reprezintă multiplu de 4, sunt ani bisecți. Într-un an bisect, luna Februarie are 29 de zile, în loc de 28 zile. Adăugarea unei zile în plus în calendar, odată la patru ani compensează desincronizarea anuală de aproximativ 6 ore între cele 365 zile ale anului calendaristic obișnuit și anul tropical sau anul astronomic. Acest calendar a fost utilizat pentru prima oară în 1582.
Unele excepții de la această regulă simplă sunt necesare, de vreme ce durata unui an tropical este ușor mai scurtă decât 365,25 zile. De-a lungul unei perioade de 4 secole, eroarea acumulată prin adăugarea zilei de 29 februarie la fiecare patru ani, a condus la un cuantum de 3 zile în plus. De aceea, calendarul gregorian înlătură de la socoteală trei zile bisecte la fiecare 400 de ani, lungimea unui ciclu bisect. Aceasta se realizează prin înlăturarea zilei de 29 februarie în trei ani seculari (multipli de 100) care nu se pot divide exact la 400. Anii 2000 și 2400 sunt ani bisecți, în timp ce 1800, 1900, 2200, 2300 și 2500 sunt ani obișnuiți.
Sursa: Wikipedia
Sursa foto: google.ro
