La Biserica romano-catolică “Maria Zăpezii” din oraş a fost oficiat un Te Deum, concelebrat de episcopii celor două biserici, catolică şi evanghelică, Iosif Csaba Pal respectiv Reinhard Guib, alături de confraţii în preoţie romano şi greco-catolică şi ortodoxă română.
Corurile reunite: “Franz Sturmer” al Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin, “Harmonia Sacra” al Parohiei romano-catolice “Maria Zăpezii” şi “Fiamma”, al tinerilor, din acelaşi lăcaş de cult, au intonat Imnul deportaţilor şi alte cântece specifice Sfintei Liturghii comemorative.
În acelaşi context s-a încheiat astăzi şi octava ecumenică de rugăciune pentru unitatea creştinilor, părintele episcop Iosif Csaba Pal al Diecezei de Timişoara a rostit predica solemnă în care a vorbit credincioşilor de iubirea de aproapele şi importanţa unităţii creştine.
Reinhard Guib – episcop evanghelic lutheran de confesiune augustană din România a săvârşit predica închinată evenimentului solemn comemorat la Reşiţa de zeci de participanţi din ţară şi de peste hotare.
Prezent la eveniment a fost şi Ignaz Bernhard Fischer – preşedintele pe ţară al Asociaţiei Foştilor Deportaţi din România în URSS, care a rostit un cuvânt de salut şi căruia, în cadrul ceremoniei, i-a fost conferită, cea mai mare distincţie a Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin, premiul “Alexander Tietz” pe anul 2020.
Pentru Radio Reşiţa, el a dialogat cu redactorul Hardy Cvoica căruia i-a declarat:
La monumentul deportaţilor, obiectiv unic în România, au fost rostite rugăciuni ecumenice, iar delegaţiile forurilor prezente au depus coroane şi jerbe de flori în amintirea sutelor de deportaţi care au murit, departe de casă pe meleagurile Ucrainei şi Rusiei de astăzi.
Fanfara “Lira” din Timişoara a intonat imnurile ţărilor prezente, al Europei şi al deportaţilor, iar reprezentanţii delegaţiilor au exprimat un ultim salut victimelor deportării.
Prezenţi la ceremonie au fost doar trei foşti deportaţi şi alte 2 persoane care s-au născut în fosta URSS în perioada deportării.
Manifestarea omagială s-a încheiat cu o agapă frăţească.
Amintim că, în România mai vieţuiesc astăzi 180 de foşti deportaţi, în majoritate oameni în vârstă, iar în Banat 18 persoane, din care 9 în municipiul Reşiţa.
Foto: Radio Reşiţa
***
[UPDATE] Săptămâna ecumenică de rugăciune pentru unitatea creştinilor se va încheia sâmbătă, 25 ianuarie de la ora 10.30 în Biserica parohială romano-catolică „Maria Zăpezii” din Reşiţa. În cadrul momentului liturgic vor fi comemoraţi cei 75 de ani de la începutul deportării forțate a etnicilor germani în fosta Uniune Sovietică.Despre eveniment va vorbi președintelele Asociației Foștilor Deportați din România, Ignaz Bernhard Fischer, iar Sfânta Liturghie va fi celebrată de Excelențele Lor Iosif Csaba Pál – episcop diecezan de Timişoara și Reinhart Guib – episcopul Bisericii Evanghelice din România.
În biserică va avea loc o mică expoziție de artă plastică dedicată deportării, cu lucrări realizate de Doina & Gustav Hlinka și Viorica Ana Farkas, membri ai cercului de creație plastică „Deutsche Kunst Reschitza”, George Molin și Marianne Florea, membri ai cercului de sculptură „Jakob Neubauer”, ambele ale Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraș-Severin și Michael Messer (înainte Sânmartin-Arad, astăzi Augsburg/ Germania).
De la ora 12.00 la Monumentul deportaților din Parcul „Cărăşana“ vor avea loc rugăciuni ecumenice pentru sufletele victimelor acestei deportări şi vor fi depuse coroane şi jerbe de flori.
Până în 25 ianuarie 2020, comunitatea germană din România își va aduce aminte, prin intermediul unor manifestări comemorative pe plan național care se vor desfășura la Reșița, de începuturile deportării germanilor în fosta URSS.
75 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta Uniune Sovietică vor fi marcaţi în acest sfârşit de săptămână la Reşiţa. Este pentru a doua oară când întreaga ţară vine în capitala Banatului de Munte, unul dintre principalele centre ale deportării din România.
Organizatorul principal al evenimentului, Erwin Josef Ţigla, pentru Radio Reşiţa:
Manifestările specifice dedicate evenimentului se vor desfăşura la Direcţia pentru Cultură Caraş-Severin, Muzeul Banatului montan din Reşiţa şi Biblioteca germană “Alexander Tietz”.
Programul manifestărilor pentru prima perioadă va fi următorul, urmând ca programul manifestărilor din 24 și 25 ianuarie 2020 să fie anunțat ulterior:
20 ianuarie 2020, ora 13.00, Liceul Teoretic „Traian Vuia“ Reșița: Prezentarea filmului documentar „Oare ne mai întoarcem?”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza. Coordonarea manifestării: prof. Constantin Taligaș.
20 ianuarie 2020, ora 15.30, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița: Prezentarea filmului documentar „Oare ne mai întoarcem?”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza.
21 ianuarie 2020, ora 13.00, Colegiul Național „Traian Lalescu“ Reșița: Manifestare interactivă cu elevi. Prezentarea filmului documentar „La marginea tăcerii”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza. Coordonarea manifestării: profesorii de germană Alexandra Damșea și de istorie Manuela Păvan.
21 ianuarie 2020, ora 15.30, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița: Prezentarea filmului documentar „La marginea tăcerii”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza.
22 ianuarie 2020, ora 12.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița: Manifestare interactivă cu elevi. Prezentarea filmului documentar „Primăvara vieții spulberată”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza. Coordonarea manifestării: profesoara de germană Sonia Maria Chwoika.
22 ianuarie 2020, ora 15.30, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița: Prezentarea filmului documentar „Primăvara vieții spulberată”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza.
22 ianuarie 2020, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița: După-amiază muzicală, dedicată victimelor deportării. În organizarea profesorului de muzică și organistului reșițean Cristian Roșoagă.
23 ianuarie 2020, ora 10.00, Colegiul Național „Mircea Eliade“ Reșița: Manifestare interactivă cu elevi. Prezentarea filmului documentar „Un destin nedrept”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza. Coordonarea manifestării: prof. Adela Schindler.
23 ianuarie 2020, ora 12.00, Direcția pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița: Deschiderea expoziției documentare „Deportarea germanilor din România în fosta URSS, la 75 de ani de la începutul ei”, realizată cu sprijinul Arhivelor Naționale, Serviciul Județean Caraș-Severin.
23 ianuarie 2020, ora 15.30, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița: Prezentarea filmului documentar „Un destin nedrept”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza.
În urmă cu 75 de ani, bărbați între 17 și 45 de ani și femei între 18 și 30 de ani, apți și apte de muncă, de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crișana, Bucovina, București și Dobrogea, au fost luați din sânul familiei și transportați, în vagoane pentru transportul animalelor, până departe, în teritoriul actualei Ucraine (zona Donețk) și al Rusiei (Munții Ural). Nu puțini au fost aceia care și-au pierdut viața acolo datorită condițiilor vitrege de muncă și viață. Ultimii deportați s-au întors acasă abia la sfârșit de decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru „reconstrucția” statului sovietic.
Din cei aproximativ 70.000 de deportați din România se estimează că un număr de 8.000 și-a pierdut viața acolo.
Din județul Caraș-Severin au fost deportați aproximativ 9.000 – 10.000 de etnici germani.
În viaţă pe raza judeţului mai sunt astăzi aproximativ 20 de persoane.
Felicitari pentru initiativa. Bunica mea Zsuzsana Fiedler si cumnata ei Stephi Fiedler au fost deportate din Craiova. Au trait ca sa se intoarca, dar Stephi a plecat cu sotul in Germania federala, la scurt timp iar Zsuzsi, care a ramas in Romania a trait in continuare ororile comunismului turbat pina in vara lui 1989 cand s-a alaturat sotului (fost prizonier la rusi) in lumea de dincolo.