Şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, a declarat marţi, în cadrul celei de-a treia Conferinţe cu tema “Security challenges in the Balkans”, că România a avut câteva iniţiative cu finanţare proprie care au contribuit la echilibrarea flancului de est al NATO şi că dezvoltarea unor instrumente de avertizare timpurie, care să permită abordarea corectă a unui război comandat, rămâne o provocare pentru liderii militari.
“Aş dori să subliniez că toate hotărârile luate de forţele armate româneşti, pe banii noştri, Brigada multinaţională, Divizia multinaţională de sud-est, Comandamentul multinaţional de sud-est, toate acestea sunt făcute pe banii noştri. Cred că aceste iniţiative sunt corecte pentru a echilibra lucrurile pe flancul de est, pentru că în acest fel arătăm măcar că există o abordare coerentă între ţările de pe flancul estic al NATO. Aş dori să invit toţi aliaţii NATO să participe la aceste iniţiative şi avându-i alături de noi le va fi mai uşor să înţeleagă contextul geostrategic al regiunii şi să vadă care sunt ameninţările cu care ne confruntăm în urma acestei abordări incisive a Rusiei în regiune”, a afirmat generalul Nicolae Ciucă.
Şeful Statului Major al Armatei a subliniat că nu avem o “abordare entuziastă” atunci când analizăm cum putem face faţă noi unui război comandat, pentru că nu avem mentalitatea şi cultura necesare pentru a învăţa liderii militari cum să-şi dezvolte instrumentele ce ne pot permite să abordăm corect un război comandat. “Este una dintre provocările cu care se vor confrunta noii lideri din zona militară. Ei vor trebui să găsească instrumentele corecte, adecvate, care nu sunt doar militare, ci şi instrumente care presupun coordonarea tuturor pârghiilor de putere”, a adăugat generalul Nicolae Ciucă.
El a subliniat implicarea forţelor armate române în misiunile KFOR şi EUFOR Althea, care au avut o contribuţie substanţială în ambele misiuni, dar mai ales în KFOR, şi chiar dacă România nu recunoaşte independenţa Kosovo, “noi credem că ar trebui să existe o soluţie politică de compromis între Serbia şi Kosovo. Susţinem continuitatea prezenţei militare în provincie şi, în acelaşi timp, ne respectăm angajamentul în Bosnia-Herţegovina”.
În altă ordine de idei, şeful Statului Major al Armatei, generalul Nicolae Ciucă, a punctat că se vorbeşte frecvent despre ţările riverane Mării Negre membre NATO, în cadrul cărora abordarea este una coerentă şi se vizează ca “şi celelalte ţări membre NATO să se concentreze pe această regiune a Mării Negre ţinând cont de toate provocările cu care e confruntăm în regiunea lărgită a Mării Negre, în regiunea Balcanilor”.
El a subliniat că trebuie făcut tot ceea ce este necesar pentru ca această regiune să nu fie un punct nevralgic al UE sau al NATO şi a menţionat faptul că armata română beneficiază de cota de 2% din PIB, care poate fi cheltuită pe capabilităţi militare care să ne permită să facem faţă acestor provocări şi ameninţări.
“Cred că ar trebui să ne concentrăm la nivel NATO pe ce înseamnă prezenţa în Marea Neagră, deciziile pentru a întări sistemele de apărare şi îndeosebi cele de disuasiune la nivel militar. S-a discutat despre faptul că este nevoie ca ţările vecine să pună pe masă ce consideră ele că ar fi măsuri capabile să răspundă acestor ameninţări”, a adăugat generalul Nicolae Ciucă.
Şeful Statului Major a mai remarcat că se discută despre o “centură de conflicte îngheţate în jurul Mării Negre” care ar trebui să fie pusă în legătură cu conflictele din Balcanii de Vest şi “împreună să ne gândim cum pot influenţa aceste două zone de conflicte îngheţate situaţia”.
Evenimentul, la care participă peste trei sute de invitaţi din ţară şi din străinătate, militari, ambasadori, cadre didactice, diplomaţi, este organizat de Universitatea de Vest Timişoara. AGERPRES
