După Nichita Stănescu care a fost laureat în anul 1982, Ana Blandiana este cel de-al doilea poet român laureat în acest an al unui important premiu de poezie internațional, „Cununa de aur“, acordat de festivalul „Serile de poezie de la Struga“, din Republica Macedonia.
Festivalul a fost organizat începând din 1961, în orașul Struga, pe atunci în Republica Populară Macedonia, doar cu poeți macedoneni, dar în 1963 a extins lista de participanți cu poeți din întreaga fostă Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Premiul Frații Miladinov a fost acordat pentru cea mai bună carte de poezie publicată între două festivaluri consecutive.
În anul 1966 evenimentul s-a transformat într-un festival cultural internațional. Premiul internațional Cununa de Aur a fost instituit în același an, iar primul său destinatar a fost Robert Rozhdesvensky. În anul 2003, într-o strânsă colaborare cu UNESCO, Festivalul a instituit un alt premiu internațional numit Podurile din Struga pentru cea mai bună carte de poezie a unui autor debutant. Pe parcursul îndelungatei sale existențe, festivalul a găzduit circa 4.000 de poeți, traducători, eseiști și critici literari din aproximativ 95 de țări ale lumii.
Premiul, anunțat, ca în fiecare an, cu câteva luni înainte, a fost decernat în această lună august.
În semn de omagiu, o placă de marmură cu numele Anei Blandiana va fi fixată pe un fragment de stâncă.
„Din păcate această știre, difuzată de agențiile de presă internaționale, a avut un ecou minim în mass-media din România, agitația din viața politică reprezentând un adevărat bruiaj pentru evenimentele culturale.
Ana Blandiana este o poetă de prim-plan a literaturii române contemporane, o conștiință civică, primește astfel o nouă recunoaștere a operei sale.
Pe lista cu laureații din anii anteriori se află poeți de valoare universală, unii dintre ei laureați ai Premiului Nobel: W. H. Auden, Joseph Brodsky, Allen Ginsberg, Bulat Okudjava, Pablo Neruda, Eugenio Montale, Léopold Sédar Senghor, Artur Lundkvist, Hans Magnus Enzensberger, Nichita Stănescu, Ted Hughes, Seamus Heaney ș.a.Succesul Anei Blandiana este și un succes al literaturii române”, mărturisește criticul Alex. Ștefănescu.
Pe numele său real Otilia Coman, dar cunoscută ca poet sub pseudonimul Ana Blandiana, s-a născut la Timișoara ca fiica preotului ortodox Gheorghe Coman. În anul 1944, părinții s-au mutat la Oradea , unde tatăl a lucrat ca preot la catedrala ortodoxă Biserica cu Lună . După preluarea comunistă, tatăl a fost arestat ca „dușman al poporului”. La scurt timp după eliberare, în 1964, a murit într-un accident de circulație.
În Oradea, Otilia Coman a urmat școala elementară, 1949-1952 și liceul, 1952-1959. Copilul unui „dușman al poporului”, deocamdată i s-au refuzat studiile la Universitatea din Cluj-Napoca.
Încă din gimnaziu, Ana Blandiana a citit mult, dovedind o inteligență precoce și a participat la cenacluri literare. A primit premii școlare în urma participării la concursurile literare pentru elevi și debutează în revistele de copii.
În anul 1959 a debutat oficial în revista Tribuna din Cluj cu poezia Originalitate unde a semnat pentru prima oară Ana Blandiana.
În anul 1960, devine soția scriitorului Romulus Rusan, iar în 1964 începe să scrie la revista Contemporanul condusa de George Ivascu, unde a deținut ani de zile rubrici permanente. În același an publică și primul volum de versuri intitulat „Persoana întâia plural” și devine studentă a Faculății de Filologie a Universității din Cluj pe care o termină în 1967.
A scris și la revistele Viata Studențească și Amfiteatru. În anul anul 1969 a primit, pentru volumul de poezie „A treia taină”, Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, premiu obtinut și în anul 2000 pentru volumul „Soarele de apoi”.
„În viaţa mea, verbul a citi a fost mult mai important decât verbul a trăi, atât de important, încât – folosind un foarte mic artificiu poetic – mărturisesc că n-aş putea să mă imaginez trăind fără a citi, dar nu mi-ar fi deloc greu să mă închipui citind şi după moarte„, afirmă Ana Blandiana în Autoportret cu palimpsest
Ana Blandiana este membru fondator al Alianței Cetățenilor și inițiatorul Clubului PEN Român , prezidat de ea. Împreună cu soțul ei a fondat Memorialul pentru revizuirea trecutului comunist Sighet , Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței de la Sighet,), un centru de cercetare, expoziție, muzeu și conferințe din nordul orașului românesc Sighetu Marmației. Scopul de a expune crimele comunismului în țară, de a le înregistra științific și de a face publice rezultatele.
Lucrările sale au fost traduse în numeroase limbi și au apărut în următoarele țări: Germania, Franța, Italia, SUA, Norvegia, Suedia, Albania, Marea Britanie, Rusia, Ungaria, Polonia, Letonia, Estonia, Serbia și Bulgaria.
A susținut numeroase lecturi, simpozioane și prelegeri în străinătate: Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda, Norvegia, Austria și a ținut conferințe la numeroase universități, inclusiv Roma, Berlin , Paris , Viena, Praga , Heidelberg , Tübingen, Hamburg și Köln.
Anca Bica Bălălău
Sursa foto-Ana Blandiana
