De mai bine de trei ani, în râurile de munte din judeţul Caraş-Severin se urmăreşte repopularea cu lostriţă – o specie de răpitor care a vieţuit în habitatele piscicole din Banat în urmă cu două secole, dar dispărută din peisaj în urma braconajului excesiv şi a limitării habitatului, fapt ce a plasat-o sub protecţie strictă. Cel puţin aşa suna enunţul proiectului Direcţiei silvice în urmă cu aproape trei ani. Atunci a fost vorba de 11 reproducători de lostriţă, cu dimensiuni de 70-80 de centimetri, aduşi de la păstrăvăria Brădişor de pe Lotru, din Vâlcea şi cantonate la Valea Bei pe raza Ocolului silvic Sasca Montană. Acţiunea iniţială de repopulare presupunea cantonarea în condiţii speciale de furajare şi îngrijire a exemplarelor din această specie, până ajunge la maturitate, după care urma să fie deversată, cu scopul de a avea lostriță matură, în apele de munte din judeţ. Este vorba de râurile cu debit mare de apă, cum ar fi Cerna și Nera, dar și de lacurile de acumulare de la Poiana Mărului, Rusca Teregova și Văliug, unde lostrița găsește condiții optime de existență, dezvoltare și înmulțire. În primăvara anului trecut (n.r. 2018) a avut loc mulgerea icrelor şi a lapţilor şi incubarea materialului biologic, un experiment din păcate fără sorţi de izbândă pentru că lostriţa nu se acomodează în Caraş-Severin, a declarat pentru Radio Reşiţa, şeful serviciului vânătoare şi salmonicultură din cadrul Direcţiei silvice Caraş-Severin, Traian Roşu. Specialiştii instituţiei judeţene spun că, NU s-a reuşit perpetuarea speciei, iar din cele 11 exemplare achiziţionate iniţial, mai sunt doar 5, păstrate la păstrăvăria Valea Bei. Amintim că, lostrița este un pește răpitor feroce, din familia salmonidelor, dar extrem de sensibil la poluare, declarat monument al naturii şi protejat de legile în vigoare. În urmă cu câteva decenii, lostriţa era un peşte des întâlnit pe râul Nera, iar pescarii amatori îşi amintesc că prindeau frecvent exemplare de un metru lungime şi de peste 10 de kilograme în greutate, scene care deşi se doreau să iasă din anonimat, rămân pe mai departe o legendă a spaţiului carpato-danubian de pe aceste meleaguri.

Foto: arhiva