Astăzi vom vorbi despre satisfacţiile şi bucuriile meseriei de profesor, dar şi despre cei 30 de ani petrecuţi la catedră cu profesorul de istorie Rodica Almăjan.

Rodica ne zice că după 30 de ani de meserie, nu a obosit. Îi face plăcere să predea, îi este dor de copii în vacanţe, unele vacanţe i se par prea lungi şi crede că a forma oameni este un miracol.

Rodica s-a născut pe data de 9 Mai în anul 1965 la Panciova. A terminat Şcoala Generală la Alibunar, Liceul de Economie şi Comerţ “Dositej Obradovic” (1980-1982), Alibunar (1980-1982), Liceul “Borislav Petrov Braca”, Vârşeţ (1982-1984) şi Facultatea de Filosofie- sensul istorie, Novi sad (1984-1988). La toamnă împlineşte 30 de ani de muncă la catedră. În aceşti 30 de ani a lucrat ca profesoară de istorie în trei şcoli- Şcoala Generală din Nicolinţi, Şcoliile Generale din Alibunar şi Seleuş, dar şi la Liceul de Economie şi Comerţ din Alibunar. A avut funcţia de director al şcolii generale “Frăţie şi unitate” din anul 2012 până în anul 2016. La prima şedinţă a directorilor din Comuna Alibunar a fost aleasă Preşedinta Activului directorilor şcolilor din Comuna Alibunar. În anul 2003 a fost membră în Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia până în anul 2012. În anul 2018 a intrat a doua oară în Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române. Timp de 7 ani a îndeplinit funcţia de Coordonatoare a Departamentului pentru Învăţământ al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române. Din anul 2018 este aleasă pentru a doua oară la această funcţie. Profesoara Rodica Almăjan a fost şi membră al Consiliului pentru Relaţiile Interetnice din Comuna Alibunar dar şi membră al Consiliului editorial al CNMNR. Din anul 2009 până în anul 2016 a fost membră în Consiliul de Administraţie al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina. A participat la traducerea Caietelor de lucru la istorie şi a Lecturilor istorice pentru Şcoliile Generale, a fost recezent la Anexele din Istoria poporului roman colaborând cu Institutul pentru Manuale din Novi Sad. Deasemenea a participat la toate şedinţele, mesele rotunde organizate de către Organele de Stat privind Învaţământul Minorităţilor Naţionale din Serbia. A participat şi la Şcoala de Vară cu genericul “ Provocările istoriei ca ştiinţă şi disciplină de învăţământ la începuturile mileniului trei” care s-a organizat în decursul a mai mulţi ani în diferite localităţi din România: Cluj, Alba Iulia,, Deva, Arad, Bistriţa, Oradea-Băile Felix de către Institutul Cultural Român şi filiala acestuia din Cluj, Centrul de Studii Transilvane. Din anul 2009 până în anul 2018 a participat la Simpozionul Banatul trecut istoric şi cultural în organizarea Fundaţiei Române de Etnografie şi Folclor din Voivodina, Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina şi Universităţii “ Eftimie Murgu” din Reşita cu următoarele lucrări:

  1. Reşiţa 20/22 noiembrie 2009. Simpozionul Banatul trecut istoric şi cultural, Prof. Rodica Almăjan, Învăţământul românesc din Banatul sârbesc, cândva şi acum. Lucrare publicată în : Studii şi cercetări Actele simpozionului Banatul trecut istoric şi Cultural. Editura Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, Editura Societăţii/ Fundaţiei Române de Etnografie şi Folclor, Zrenianin/ Novi sad, 2010. Pag. 217/228
  2. Reşiţa, 20/ 22 Mai 2011. Simpozionul Banatul istorie şi multiculturalitate Rodica Almăjan, Contribuţia învăţătorilor contractuali din România la păstrarea identităţii naţionale a minorităţii române din Banatul Iugoslav Lucrare publicată în: Studii şi cercetări bănăţene, Banatul istorie şi multuculturalitate, Universitatea Eftimie Murgu, Editura ICRV, Reşiţa 2011, pag. 365/372
  3. Zrenianin, 30 martie 1 aprilie 2012, Simpozionul Banatul istorie şi multiculturalitate Rodica Almăjan, Perfecţionarea cadrelor didactice de la sfârşitul secolului al XIX/ lea şi până la începutul secolului al XXI Lucrare publicată în: Studii şi cercetări Actele Simpozionului Banatul istorie şi multiculturalitate, Zrenianin 2012, Reşiţa 2013, Editura Fundaţiei. Pag. 440/451 Lucrare publicată în Anuar 2012, Editura ICRV, Zrenianin 2013, pag. 200/2013
  4. Zrenjanin, 11/ 13 iulie 2014, Simpozionul Banatul istorie şi milticulturalitate Rodica Almăjan, Învăţământul în limba română la Zrenianin
  5. Reşiţa, 26/28 iunie 2015, Simpozionul Banatul storie şi multiculturalitate Rodica Almăjan, Învăţământul românesc din Voivodina. Localităţiile unde au fost înfiinţate şcoli cu predare în limba română dar care repede s-au stins.
  6. Reşiţa, 13/ 15 octombrie 2017, Simpozionul Banatul istorie şi muliculturalitate Rodica Almăjan, Învăţământul elementar al românilor din actualul Banat sârbesc, în prima jumătate a secolului al XIX- lea. Lucrare publicată în Studii şi cercetări Actele Simpozionului Banatul istorie şi multiculturalitate, Zrenianin 2016, Reşiţa 2017, Editura Fundaţiei, pag. 445/455
  7. Zrenianin, 22/23 iunie 2018, Simpozionul Banatul istorie şi multiculturalitate Rodica Almăjan, Învăţământu la Alibunar în trecut şi prezent.

A scris pentru ziarul Libertatea mai multe articole despre învăţământ. Împreună cu două colege a scris un program de perfecţiune a cadrelor didactice de istorie care este acreditat de către Ministerul Învăţământului la Belgrad. A reprezentat minoritatea română la şedinţele şi seminariile organizate de către Organizaţiile non-guvernamentale şi a OSCEU-lui, privind Învăţământul minorităţilor. A scris Monografia- “Învăţământul românesc din Voivodina” şi pregăteşte materialul pentru a doua carte “ Cadrele didactice din Voivodina”. Monografia- Învăţământul românesc din Voivodina” apărul la Editura Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina în anul 2010 în care autoarea, în calitate de coordinator al Departamentului pentru Invăţământ din cadrul Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române. A fost preocupată de problemele din învăţământul românesc din şcoliile cu predare în limba română din Banatul sârbesc. Dezvoltarea învăţământului este privită cronologic, începând cu cea mai veche şcoală prezentă pe aceste meleaguri, până la înfiinţarea Catedrei şi Departamentului de limba şi literatură română de la Belgrad şi Novi Sad. Cercetările autoarei au avut punctul de plecare în publicaţiile româneşti care conţin date despre istoria culturală a românilor din Voivodina: Lumina, Familia, Analele Societăţii de Limba Română, Libertatea, etc.

Rodica Almăjan: Puterea unui profesor stă în mai multe lucruri. Dar două sunt esenţiale. În primul rând profesionalismul şi în al doilea rând dragostea faţă de ceea ce faci. Profesionalismul se câştigă în permanenţă. Aşadar pregătirea profesională în meseria didactică se împrospătează mereu. Deci, eu trebuie să mă pregătesc şi să citesc să fiu la curent cu ceea ce se întâmplă în istorie, literatură şi în domeniile conexe. Iubesc foarte mult istoria dar şi copii cu, care lucrez. Dragostea faţă de copii şi capacitatea de a lucra cu ei  şi de a-i face să te urmeze. Copii te privesc cu atenţie, au o loialitate şi dorinţa de a învăţa, dacă tu ca profesor le oferi certitudinea că îi înveţi pe drumul cunoaşterii, te urmează. Deci să fii bine pregătit şi să mergi cu ei pe un drum care să-i ducă mai departe, dacă se poate, la reuşita în viaţă!  Adriana Petroj

1 COMENTARIU

  1. Draga mea tanara ziarista din Serbia, promovezi Romanii cu PETROJ \sarbesc\ sau poate PETROŽ, trebuie sa te hotarasti! In ce privestr articolul, seamana ca o „Oda in metru… neinteles!!! pentru functia onorifica care o indeplineste? Lipseste cursul de ziaristica…

Comments are closed.