[FOTO] Grigore Vieru: 85 de ani de la naştere!

Motto:„Un nume curat – iată care este ţărâna cea mai uşoară pe pieptul celui coborât în pământ.” Grigore Vieru

„Mama este începutul tuturor începuturilor”,mărturisea poetul născut pe 14 februarie 1935, unul din marii poeți români care a promovat dragostea de neam și de limba română, Grigore Vieru. A văzut lumina zilei  în satul Pererîta, în familia lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani, pe care o termină în 1953.

Articol editat de Radio Resita, 13 februarie 2020, 19:02 / actualizat: 14 februarie 2020, 12:24

„Mama este începutul tuturor începuturilor”,mărturisea poetul născut pe 14 februarie 1935, unul din marii poeți români care a promovat dragostea de neam și de limba română, Grigore Vieru. A văzut lumina zilei  în satul Pererîta, în familia lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani, pe care o termină în 1953.

În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scînteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul „Tînărul leninist”, actualmente „Florile Dalbe” .

La 8 iunie 1960 se căsătorește cu Raisa Nacu, profesoară de limba română și latină și se angajează ca redactor la revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960–1963 este redactor la editura „Cartea Moldovenească”.

A fost un oaspete des al „Căsuței Poeziei” din satul Cociulia, raionul Cantemir. Tot aici scrie celebra carte pentru preșcolari „Albinuța”.

Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice Numele tău, cu o prefață de Ion Druță. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. În chiar anul apariției devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.

În 1973 Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”: Dan Hăulică, Ștefan Augustin Doinaș, Ioanichie Olteanu, Geo Șerban, Tatiana Nicolescu. Vizitează, la rugămintea sa, mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec. Se întoarce la Chișinău cu un sac de cărți. Mai târziu poetul face următoarea mărturisire: Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul.

Pe 16 ianuarie 2009 Vieru a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. Grigore Vieru s-a aflat într-o stare critică cu politraumatism, traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic închis, contuzia cordului și a plămânilor și contuzia organelor abdominale, având șanse minime de supraviețuire. Accidentul rutier a avut loc în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, ora 01:30 pe traseul R-3 Chișinău–Hîncești–Cimișlia–Basarabeasca.La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al Republicii Moldova și director adjunct al Ansamblului de dansuri populare „Joc” din Chișinău, aflat într-o stare mai ușoară.

A pierdut lupta cu  viața pe data de 18 ianuarie a aceluiași an, la exact două zile după accident în Spitalul de Urgență din Chișinău, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.

Grigore Vieru a fost înmormântat pe 20 ianuarie 2009 la Chișinău, în cimitirul central din strada Armeană. La înmormântare au asistat câteva zeci de mii de oameni, diviziile lui Grigore Vieru, cum le-a denumit profesorul Dan Dungaciu într-un articol.[6] Chișinăul nu mai cunoscuse funeralii de asemenea proporții de la înmormântarea soților Doina și Ion Aldea Teodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarată zi de doliu în Republica Moldova, la ora 10:00 întreaga republică ținând un moment de reculegere.

Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Câteva școli din Republica Moldova, un bulevard din Chișinău și o stradă din Iași poartă numele lui Grigore Vieru. Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naștere, a fost instalat bustul poetului în Aleea Clasicilor.

Epilog:„Degeaba a venit libertatea, dacă fraţii nu se cunosc între ei.” Grigore Vieru

Anca Bica Bălălău

Sursa:wikipedia

Opera

* 1957 – Alarma (versuri pentru copii)
* 1958 – Muzicuţe (versuri pentru copii)
* 1961 – Făt-Frumos curcubeul şi Bună ziua, fulgilor! la editura „Cartea Moldovenească”
* 1963 – Mulţumim pentru pace” (versuri) şi Făguraşi’ (versuri, povestiri şi cântece).
* 1964 – Revista „Nistru” publică poemul Legământ, dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu.
* 1965 – Versuri pentru cititorii de toate vârstele, prefaţat de Ion Druţă pentru care i se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret (1967).
* 1967 – Poezii de seama voastră (editura „Lumina”)
* 1967 – Bărbaţii Moldovei cu o dedicaţie pentru „naţionalistul” Nicolae Testimiţeanu (revista „Nistru”). Întregul tiraj este oprit, dedicaţia scoasă.
* 1969 – Duminica cuvintelor la editura „Lumina” cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preşcolari, care a devenit prezentă în orice grădiniţă de copii.
* 1970 – Abecedarul (editura „Lumina”) — în colaborare cu Spiridon Vangheli şi pictorul Igor Vieru)
* 1970 – Trei iezi [8]
* 1974 – Aproape (versuri lirice, cu ilustraţii color de Isai Cârmu)
* 1975 – Mama (editura „Lumina” — carte pentru cei mici, ilustrată de Igor Vieru)
* 1976 – Un verde ne vede! ( editura „Lumina” — volum pentru care poetului i se decernează Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978).
* 1991 – Metafore albastre (editura „Narodna cultura”, Sofia — în colecţia Globus poetic, traducere în limba bulgară de Ognean Stamboliev.